tabulare ii
1tabulare (1) — {{hw}}{{tabulare (1)}{{/hw}}agg. Che ha la forma appiattita propria di una tavola. tabulare (2) {{hw}}{{tabulare (2)}{{/hw}}v. tr. (io tabulo ) 1 (mat.) Mettere in tabella. 2 (elab.) Preparare, stampare tabulati …
2tabulare — tabuláre s. f., g. d. art.tabulării; pl. tabulări Trimis de siveco, 24.08.2006. Sursa: Dicţionar ortografic TABULÁRE s.f. Acţiunea de a tabula şi rezultatul ei; tabulaţie. [< tabula]. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN TABULÁRE… …
3tabulare — 1ta·bu·là·re agg. TS scient. 1. che ha una forma piatta come quella di una tavola: cristallo tabulare 2. relativo a una tabella, a un prospetto Sinonimi: tabellare. {{line}} {{/line}} DATA: 1960. ETIMO: lat. tabulāre(m), der. di tabula tavola .… …
4tabulare — tabulare1 agg. [dal lat. tabularis, der. di tabŭla tavola ]. 1. [che presenta piattezza di conformazione, simile a quella di una tavola] ▶◀ appiattito, piatto. 2. [fatto in forma di tabella, o relativo a una tabella] ▶◀ tabellare. tabulare2 v.… …
5tabulare — tabulare1 pl.m. e f. tabulari …
6tabulare — agg. appiattito, piatto …
7Blechnum tabulare — Blechnum tabulare …
8 Blechnum tabulare — Fausse osmonde Blechnum tabulare …
9lettura tabulare — (loc.s.f.) Si conctrappone alla normale lettura di un testo o lettura lineare . Il concetto, introdotto dal Gruppo m (1977 Rhétorique de la poésie. Lecture linéaire, lecture tabulaire) indica una modalita di analisi del testo che mira a… …
10Präsens tabulare — См. registrierendes Präsens …