zvelt

  • 31subţia — SUBŢIÁ, subţiez, vb. I. 1. tranz. şi refl. A face să devină sau a deveni mai subţire (I 1). ♢ expr. (tranz.) A şi subţia buzele (sau gura) = a şi strânge buzele, făcându le să pară mai subţiri, mai mici; a vorbi din vârful buzelor. ♦ tranz.… …

    Dicționar Român

  • 32subţiatic — subţiátic, subţiátică, adj. 1. (reg.; despre corpuri cu forma alungită, despre corzi, tuburi, fire etc.) care este aproape subţire; subţiratic. 2. (înv.; despre oameni, animale sau despre corpul lor) suplu, zvelt, suleget, suletic, şugar, şui,… …

    Dicționar Român

  • 33subţietic — SUBŢIÉTIC, Ă, subţietici, e, adj. (Rar) Subţire, zvelt. – Din subţia + suf. atic. Trimis de gall, 07.10.2008. Sursa: DLRM …

    Dicționar Român

  • 34subţiratic — SUBŢIRÁTIC, Ă, subţiratici, ce, adj. 1. (Cam) subţire (I 1). ♦ (Despre oameni) Zvelt; slab. 2. (Despre glas, voce) (Cam) subţire (I 5). – Subţire + suf. atic. Trimis de IoanSoleriu, 29.07.2004. Sursa: DEX 98  SUBŢIRÁTIC adj. v. suplu. Trimis de… …

    Dicționar Român

  • 35subţiriu — subţiríu, íe, adj. (reg.) 1. (despre oameni) subţirel, suplu, zvelt. 2. (despre ţesături) făcut din materiale uşoare, subţiri. Trimis de blaurb, 25.01.2007. Sursa: DAR …

    Dicționar Român

  • 36subţâreluţ — subţârelúţ, ă, adj. (reg.; despre oameni) subţire, suplu, zvelt, suleget, suletic, şugar, şui, şuieţ. Trimis de blaurb, 25.01.2007. Sursa: DAR …

    Dicționar Român

  • 37suleagen — suleágen, sulégeni, s.m. (reg.) 1. om subţire, zvelt. 2. vită slabă. 3. lemn sau copac neted, fără crăci. Trimis de blaurb, 29.01.2007. Sursa: DAR …

    Dicționar Român

  • 38sulă — SÚLĂ, sule, s.f. 1. Unealtă (folosită de cizmari şi de cojocari) formată dintr un ac lung şi gros de oţel, drept sau curb, fixat într un mâner, cu care se găureşte pielea, talpa etc. spre a putea petrece acul sau aţa prin ele. 2. (reg.) Peşte mic …

    Dicționar Român

  • 39suplu — SÚPLU, Ă, supli, e, adj. 1. (Despre fiinţe) Cu mişcări graţioase; mlădios. ♦ (Despre lucruri) Flexibil, elastic. ♦ (Despre ţesături) Moale, fin ♦ (Despre mers, mişcări) Uşor, vioi, elegant, graţios. 2. fig. (Despre oameni) Care nu are o atitudine …

    Dicționar Român

  • 40tigru — TÍGRU, tigri, s.m. Specie de mamifer carnivor din familia felidelor, de talie mare, cu blana de culoare galbenă roşcată cu dungi negre, transversale, care trăieşte în Asia şi în insulele Australiei (Felis tigris). ♦ Epitet dat unui om energic,… …

    Dicționar Român