Перевод: с русского на все языки

trimite

Ничего не найдено.

Попробуйте поискать во всех возможных языках

или измените свой поисковый запрос.

См. также в других словарях:

  • trimite — TRIMÍTE, trimit, vb. III. tranz. 1. A dispune sau a ruga ca cineva să se ducă undeva. ♢ expr. (fam.) A trimite (pe cineva) pe cealaltă lume (sau la moarte, în rai) = a ucide, a omorî. A trimite (pe cineva) la plimbare = a) a refuza să mai stea de …   Dicționar Român

  • trimíte — vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. trimít, perf. s. 1 sg. trimiséi, 1 pl. trimíserãm; conj. prez. 3 sg. şi pl. trimítã; ger. trimiţấnd; part. trimís …   Romanian orthography

  • retrimite — RETRIMÍTE, retrimít, vb. III. tranz. A trimite din nou; a trimite înapoi, a restitui. – Re1 + trimite (după fr. renvoyer). Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  RETRIMÍTE vb. 1. a reexpedia. (A retrimite cuiva corespondenţa.) 2. v.… …   Dicționar Român

  • centra — CENTRÁ, centrez, vb. I. 1. tranz. A fixa o piesă de prelucrat într o maşină unealtă, astfel încât axa de rotaţie a suprafeţei supuse prelucrării să coincidă cu axa de rotaţie a sculei sau a axului principal al maşinii. 2. tranz. fig. A orienta o… …   Dicționar Român

  • deporta — DEPORTÁ, deportéz, vb. I. tranz. A trimite forţat pe cineva într o regiune îndepărtată ca măsură represivă, a condamna pe cineva la exil politic. – Din fr. déporter, lat. deportare. Trimis de LauraGellner, 10.07.2004. Sursa: DEX 98  DEPORTÁ vb.… …   Dicționar Român

  • deferi — DEFERÍ, defér, vb. IV. tranz. 1. (Determinat prin justiţiei , tribunalului etc.) A trimite (pe cineva) înaintea unui organ de judecată sau de urmărire penală; a supune o cauză unui for judecătoresc. 2. (Neobişnuit) A acorda, a conferi (o cinste,… …   Dicționar Român

  • degaja — DEGAJÁ, degajez, vb. I. tranz. 1. A răspândi, a împrăştia, a emana căldură, miros etc.; a exala. ♦ refl. (Despre mirosuri, căldură etc.) A se desprinde. ♦ A elimina, a scoate un gaz dintr o combinaţie chimică. 2. A elibera, a scăpa pe cineva de o …   Dicționar Român

  • destinaţie — DESTINÁŢIE, destinaţii, s.f. 1. Întrebuinţare (hotărâtă dinainte). 2. Loc, persoană către care se îndreaptă cineva sau unde se trimite ceva. – Din fr. destination, lat. destinatio. Trimis de RACAI, 30.09.2003. Sursa: DEX 98  DESTINÁŢIE s.… …   Dicționar Român

  • expedia — A expedia ≠ a recepţiona Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime  expediá vb. (sil. di a), ind. prez. 1 sg. expediéz, 3 sg. şi pl. expediáză, 1 pl. expediém (sil. di em); conj …   Dicționar Român

  • proiecta — PROIECTÁ, proiectez, vb. I. 1. tranz. A face un proiect (1); a intenţiona, a plănui. 2. tranz. A elabora un proiect (3). 3. tranz. A face o proiecţie (1), a reprezenta schematic un corp pe o suprafaţă sau pe un plan, după anumite reguli… …   Dicționar Român

  • trimitere — TRIMÍTERE, trimiteri, s.f. 1. Acţiunea de a trimite şi rezultatul ei; trimis1. ♢ Trimitere în judecată = intentare a unui proces. Casare (a unei hotărâri judecătoreşti) cu (sau fără) trimitere = casare cu (sau fără) înaintarea cauzei la altă… …   Dicționar Român

Поделиться ссылкой на выделенное

Прямая ссылка:
Нажмите правой клавишей мыши и выберите «Копировать ссылку»