terramara

  • 1terramara — TERRAMÁRA s. f. 1. locuinţă lacustră. 2. ridicătură de pământ, loc al unei foste aşezări de pământ rămasă din preistorie. (< it. terramara) Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN …

    Dicționar Român

  • 2terramara — /ter euh mahr euh/, n., pl. terramare / mahr ee/. a lake dwelling or settlement of lake dwellings, esp. those whose remains survive in mounds in the Po valley of N Italy. [1865 70; < It dial., prob. assimilation of L terra mala bad earth] * * * …

    Universalium

  • 3terramara — ter·ra·mà·ra s.f. 1. TS archeol. insediamento preistorico su palafitte caratteristico di alcune zone dell Emilia, risalente alla media e tarda età del bronzo 2. TS geol. deposito a cumulo di terra grassa e nerastra, formato dai resti di tali&#8230; …

    Dizionario italiano

  • 4terramara — {{hw}}{{terramara}}{{/hw}}s. f.  (pl. terramare  o terremare ) Grandi cumuli di terreno archeologico rinvenuti in località un tempo palustri con resti di palafitte, tipici della pianura emiliana a ovest del Reno e dei territori di Mantova e&#8230; …

    Enciclopedia di italiano

  • 5terramara — pl.f. terramare, terremare …

    Dizionario dei sinonimi e contrari

  • 6terramara — ter·ra·ma·ra …

    English syllables

  • 7terramara —   n. kind of earthy fertilizer; neolithic pile dwelling …

    Dictionary of difficult words

  • 8terramara — n. (pl. terramare) = TERRAMARE. Etymology: It. dial.: see TERRAMARE …

    Useful english dictionary

  • 9Культура террамар — Археологическая культура&#160;• Северная Италия Культура террамар Бронзовый век …

    Википедия

  • 10Cultura de las Terramaras — Localización geográfica aproximada. Datos Cronología: 1500 1100 aC. Localización: Color Azul del mapa. Norte de la …

    Wikipedia Español