terminare
21finire — {{hw}}{{finire ( (1))}{{/hw}}A v. tr. (io finisco , tu finisci ) 1 Portare a termine, a compimento: finire1 un discorso | Finire1 la vita, i giorni, morire | Finire1 gli anni, compierli | Rifinire: finire1 un mobile con intagli; SIN. Terminare,… …
22expuncţiune — EXPUNCŢIÚNE, expuncţiuni, s.f. Terminare, încheiere. ♦ Marcare a unei anulări printr un punct (pus deasupra sau dedesubtul unei litere, unui cuvânt etc.); scoatere a unor cuvinte, litere etc. dintr un text. [pr.: ţi u ] – Din lat. expunctio, onis …
23sfârşit — SFÂRŞÍT1 s.n. 1. Faptul de a (se) sfârşi; partea care sfârşeşte sau cu care se sfârşeşte ceva; moment final; fine. ♢ loc. adj. Fără sfârşit = care nu se termină sau pare că nu se va termina niciodată. ♢ loc. adv. În sfârşit = în cele din urmă, în …
24încheiere — ÎNCHEIÉRE, încheieri, s.f. Acţiunea de a (se) încheia şi rezultatul ei ♦ Epilog. ♦ Încheiere judecătorească = act al instanţei judecătoreşti în care sunt consemnate dispoziţiile luate de aceasta în cursul procesului. – v. încheia. Trimis de… …
25terminar — Se conjuga como: amar Infinitivo: Gerundio: Participio: terminar terminando terminado Indicativo presente imperfecto pretérito futuro condicional yo tú él, ella, Ud. nosotros vosotros ellos, ellas, Uds. termino terminas termina terminamos… …
26continuare — [dal lat. continuare, der. di continuus continuo ] (io contìnuo, ecc.). ■ v. tr. 1. a. [prolungare nel tempo una cosa incominciata o che già durava] ▶◀ proseguire, protrarre, seguitare. ◀▶ abbandonare, cessare, finire, interrompere, lasciare… …
27entrare — [lat. ĭntrare ] (io éntro, ecc.). ■ v. intr. (aus. essere ) 1. [andare dentro, all interno di un luogo, anche con la prep. in : e. in casa, in acqua ] ▶◀ accedere, immettersi, infilarsi, introdursi, penetrare. ↑ addentrarsi, cacciarsi, ficcarsi,… …
28esaurire — /ezau rire/ [dal lat. exhaurire, der. di haurire attingere , col pref. ex ] (io esaurisco, tu esaurisci, ecc.). ■ v. tr. 1. [usare una cosa tanto da ridurla al termine, anche fig.: e. le provviste, le risorse ; e. la pazienza ] ▶◀ (fam.)… …
29incominciare — [der. di cominciare, col pref. in 1] (io incomìncio, ecc.). ■ v. tr. 1. [dare inizio a un lavoro e sim., anche assol.: i. un opera ; bisogna i. subito ] ▶◀ (fam.) attaccare, avviare, cominciare, (lett.) imprendere, iniziare, intraprendere,… …
30prendere — / prɛndere/ [dal lat. prĕhendĕre e prĕndĕre ] (pass. rem. io prési [ant. prendéi, prendètti ], tu prendésti, ecc.; part. pass. préso [ant. priso ]). ■ v. tr. 1. a. [esercitare una presa su cosa o persona con le mani, in modo da tenerla in una… …
