straglio

  • 1straglio — strà·glio s.m. var. → strallo …

    Dizionario italiano

  • 2straglio — {{hw}}{{straglio}}{{/hw}}V. strallo …

    Enciclopedia di italiano

  • 3strai — STRAI1, straie, s.n. (pop.) Haină, îmbrăcăminte, veşmânt. – et. nec. Trimis de RACAI, 07.12.2003. Sursa: DEX 98  STRAI2, straiuri, s.n. Parâmă de oţel sau de cânepă cu care se leagă partea superioară a catargului de proră. – Din it. straglio.… …

    Dicționar Român

  • 4velastrai — velastrái s. n. (sil. mf. strai), pl. velastráiuri Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic  VELASTRÁI s.n. (mar.) Velă triunghiulară pe straiuri speciale întinse între arbori. [< velă + strai, după it. vela de straglio, sp.… …

    Dicționar Român

  • 5βελαστράλια — τα τα προΐστια. [ΕΤΥΜΟΛ. < ιταλ. vela di straglio] …

    Dictionary of Greek

  • 6στράλιο — το, Ν ναυτ. τριγωνικό ιστίο που είναι τοποθετημένο μεταξύ τών ιστών ενός ιστιοφόρου πλοίου. [ΕΤΥΜΟΛ. < ιταλ. straglio] …

    Dictionary of Greek

  • 7strallo — stràl·lo s.m. 1. TS mar. cavo d acciaio che, fissato alla coperta, sostiene l albero di una nave verso prua 2. TS ing.civ. cavo d acciaio usato per fissare lateralmente una struttura in modo da evitare cedimenti o flessioni laterali {{line}}… …

    Dizionario italiano

  • 8strallo — {{hw}}{{strallo}}{{/hw}}o straglio s. m. (mar.) Cavo per sostenere a prua l albero di una nave …

    Enciclopedia di italiano

  • 9istralya — is., den., İt. straglio 1) Gemide direk ve çubukları baş tarafından yani burundan tutan halat 2) Geminin kaburgalarını birbirine bağlayan demir kuşak …

    Çağatay Osmanlı Sözlük