scarpinare
1scărpinare — SCĂRPINÁRE, scărpinări, s.f. Acţiunea de a (se) scărpina; scărpinat, scărpinătură. – v. scărpina. Trimis de RACAI, 07.12.2003. Sursa: DEX 98 SCĂRPINÁRE s. v. scărpinat. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime scărpináre s. f., g. d. art …
2scarpinare — scar·pi·nà·re v.intr. (avere) CO camminare a lungo e con fatica su strade impervie o disagevoli | estens., camminare molto, percorrere a piedi un lungo tratto di strada: abbiamo scarpinato tutto il giorno per Parigi {{line}} {{/line}} DATA: 1536 …
3scarpinare — {{hw}}{{scarpinare}}{{/hw}}v. intr. ( aus. avere ) (fam.) Camminare a lungo e con fatica …
4scarpinare — v. intr. (fam.) marciare, trottare, sgambare …
5scărpina — SCĂRPINÁ, scárpin, vb. I. 1. refl. şi tranz. A (se) râcâi sau a (se) freca cu unghiile, cu degetele, cu un obiect sau de ceva tare, în locul unde simte o senzaţie de mâncărime a pielii. 2. tranz. fig. (fam.) A bate pe cineva. – lat. scarpinare.… …
6scărpinat — SCĂRPINÁT s.n. Scărpinare. – v. scărpina. Trimis de IoanSoleriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 SCĂRPINÁT s. scărpinare, (reg.) scărpineală, scărpiniş. Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime scărpinát s. n. Trimis de siveco, 10.08.2004.… …
7zgândări — ZGÂNDĂRÍ, zgândăresc, vb. IV. tranz. şi refl. A( şi) irita o rană, o bubă etc. rupând o, scărpinând o, râcâind o. ♦ tranz. fig. A aţâţa, a întărâta, a sâcâi; a răscoli, a readuce în memorie lucruri triste. – et. nec. Trimis de valeriu, 02.06.2003 …
8scarpicciare — scar·pic·cià·re v.intr. (avere) BU 1. scalpicciare 2. scarpinare {{line}} {{/line}} DATA: 1892. ETIMO: der. di 1scarpa con iccio e 1 are …
9scarpinato — scar·pi·nà·to p.pass. → scarpinare …
10scărpineală — SCĂRPINEÁLĂ s. v. scărpinare, scărpinat. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime scărpineálă, scărpinéli, s.f. (reg.) 1. scărpinat. 2. scabie, râie. 3. (fig.) bătaie zdravănă dată cuiva; ceartă, dojană. Trimis de blaurb, 27.11.2006. Sursa …
- 1
- 2
