rotatie
21flux — FLUX, fluxuri, s.n. 1. Fază de ridicare periodică a nivelului apei oceanelor sau a mărilor deschise, în cadrul fenomenului de maree, sub influenţa mişcării de rotaţie a Pământului şi a atracţiei Lunii şi a Soarelui. ♦ fig. Revărsare puternică,… …
22fula — FULÁ, fulez, vb. I. intranz. (Despre roţi) A se roti neregulat, având, pe lângă mişcarea de rotaţie, şi o mişcare pendulară. – Din fr. fouler. Trimis de RACAI, 18.01.2005. Sursa: DEX 98 fulá vb., ind. prez. 3 sg. şi pl …
23girovertical — GIROVERTICÁL, giroverticale, s.n. Giroscop cu axa de rotaţie verticală. – Din fr. gyrovertical. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 giroverticál s. n., pl. giroverticále Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic … …
24pol — POL1, poli, s.m. 1. Fiecare dintre cele două puncte situate la capetele axei de rotaţie a pământului şi în care se reunesc toate meridianele geografice; p. ext. regiunea din jurul acestor două puncte. ♢ Pol ceresc = fiecare dintre cele două… …
25voltă — VÓLTĂ, volte, s.f. 1. Mişcare în formă de cerc sau de arc de cerc. ♦ fig. Schimbare (bruscă) în atitudine, trecere subită de la o concepţie la alta. ♦ (Scrimă) Mişcare (de rotaţie) făcută pentru a evita loviturile adversarului. 2. Manevră de… …
26autorotaţie — AUTOROTÁŢIE s.f. Mişcare de rotaţie a unei suprafeţe portante sau a unui avion când această mişcare se întreţine de la sine. [cf. fr. autorotation]. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN AUTOROTÁŢIE s. f. mişcare de rotaţie a unei… …
27cabestan — CABESTÁN, cabestane, s.n. Troliu cu ax vertical pe care se înfăşoară cablul de tracţiune, folosit la deplasarea sarcinilor şi a vehiculelor pe distanţe relativ scurte. – Din fr. cabestan. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 cabestán s …
28centra — CENTRÁ, centrez, vb. I. 1. tranz. A fixa o piesă de prelucrat într o maşină unealtă, astfel încât axa de rotaţie a suprafeţei supuse prelucrării să coincidă cu axa de rotaţie a sculei sau a axului principal al maşinii. 2. tranz. fig. A orienta o… …
29centru — CÉNTRU, (I 1, 2, 3, 4, II 1, 3) centre, s.n., (I 5, II 2) centri, s.m. I. 1. s.n. (mat.) Punct în raport cu care punctele unei figuri se asociază în perechi simetrice. Centrul unui dreptunghi. ♦ Punct în raport cu care toate punctele unei figuri… …
30ciclu — CÍCLU, cicluri, s.n. 1. Succesiune de fenomene, stări, operaţii, manifestări etc. care se realizează într un anumit interval de timp şi care epuizează, în ansamblul lor, evoluţia unui anumit proces (repetabil): totalitatea fenomenelor, faptelor,… …
