Перевод: с русского на все языки
respingerea
Ничего не найдено.
Попробуйте поискать во всех возможных языках
или измените свой поисковый запрос.
См. также в других словарях:
apodioxis — APODIÓXIS s.n. (lit.) Figură retorică constând în respingerea unui argument ca fiind absurd. [pron. di o . / < fr., gr. apodioxis]. Trimis de LauraGellner, 18.04.2008. Sursa: DN APODIÓXIS s. n. figură retorică constând în respingerea unui… … Dicționar Român
apologetică — apologétică s. f., g. d. art. apologéticii Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic APOLOGÉTICĂ f. Ramură a teologiei, care are ca obiect apărarea religiei creştine. [G. D. apologeticii] /<fr. apologétique, lat. apologeticus … Dicționar Român
apărare — APĂRÁRE, apărări, s.f. Acţiunea de a (se) apăra. ♢ loc. vb. A lua apărarea = a apăra (pe cineva sau ceva). ♦ (mil.) Una din formele principale de luptă, care urmăreşte oprirea ofensivei inamicului; totalitatea măsurilor luate în acest scop. ♦… … Dicționar Român
opoziţie — OPOZÍŢIE, opoziţii, s.f. I. 1. Raportul dintre două lucruri sau două situaţii opuse, contradictorii; deosebire izbitoare, contrast. ♢ loc. adv. În opoziţie cu... = în contrast cu..., spre deosebire de... 2. Împotrivire, opunere, rezistenţă. ♢ loc … Dicționar Român
preromantism — PREROMANTÍSM s.n. Curent literar din sec. XVIII, anterior romantismului, care se caracterizează prin respingerea canoanelor clasicismului, prin adoptarea cultului sensibilităţii şi al naturii, prin gustul pentru pitoresc şi exotic etc. – Din fr.… … Dicționar Român
rezistenţă — REZISTÉNŢĂ, rezistenţe, s.f. I. Faptul de a rezista; împotrivire, opoziţie, apărare împotriva unui atac. ♦ Respingerea atacurilor repetate ale inamicului şi menţinerea poziţiilor proprii. ♦ Mişcare populară antifascistă de eliberare, desfăşurată… … Dicționar Român
sofist — SOFÍST, Ă, sofişti, ste, s.m. şi f. Filozof şi retor în antichitatea greacă, la început adept al explicării raţionale şi materialiste a fenomenelor naturii (prin respingerea soluţiilor mistico religioase), mai târziu adept al idealismului… … Dicționar Român
tradiţionalism — TRADIŢIONALÍSM s.n. Ataşament (exagerat) faţă de tradiţie; atitudine dictată de acest ataşament. ♦ (În mişcarea culturală şi literară) Tendinţă excesivă spre folclor, istorie etc., care se opune modernismului şi respinge ideea de civilizaţie;… … Dicționar Român
