reactie

  • 51fuziune — FUZIÚNE, fuziuni, s.f. 1. Contopire a două sau mai multe state sau a două sau mai multe partide într unul singur ori a două sau mai multe organizaţii într una singură. 2. Reorganizarea, prin contopire, într o singură unitate omogenă a unor… …

    Dicționar Român

  • 52halogenare — HALOGENÁRE, halogenări, s.f. Reacţie chimică de introducere a halogenilor în molecula unui compus organic. – v. halogena. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  halogenáre s. f., g. d. art. halogenării; pl. halogenări Trimis de siveco, 10.08 …

    Dicționar Român

  • 53inhiba — INHIBÁ, inhíb, vb. I. 1. tranz. A frâna, a împiedica, a încetini un proces fiziologic, o reacţie chimică etc. 2. refl. A se abţine, a se reţine, a se stăpâni. – Din fr. inhiber, lat. inhibere. Trimis de valeriu, 21.07.2003. Sursa: DEX 98  inhibá …

    Dicționar Român

  • 54lanţ — LANŢ, lanţuri, s.n. 1. Şir de verigi, de plăci, de zale etc. metalice, unite între ele pentru a forma un lot, care serveşte spre a lega ceva, a transmite o mişcare etc. ♦ Instrument format dintr un şir de vergele groase, cu care se măsoară… …

    Dicționar Român

  • 55oripilaţie — ORIPILÁŢIE s.f. (med.; rar) Reacţie nervoasă cauzată de frică, de repulsie. – Din fr. horripilation. Trimis de ionel bufu, 11.05.2004. Sursa: DEX 98  oripiláţie s. f. (sil. ţi e), art. oripiláţia (sil. ţi a), g. d. oripiláţii, art. oripiláţiei… …

    Dicționar Român

  • 56oxidoreducere — OXIDOREDÚCERE, oxidoreduceri, s.f. Reacţie formată dintr o reacţie de oxidare şi o reacţie de reducere, care au loc concomitent, datorită unui transfer de electroni între substanţa care se oxidează şi substanţa care se reduce. – Oxi[dare] +… …

    Dicționar Român

  • 57policondensare — POLICONDENSÁRE s.f. Reacţie de combinare a unor monomeri într o macromoleculă, cu eliminarea concomitentă a unor produse secundare. – Poli + condensare (după fr., engl. polycondensation, germ. Polykondensation). Trimis de oprocopiuc, 30.03.2004.… …

    Dicționar Român

  • 58propulsant — PROPULSÁNT, propulsanţi, s.m. (tehn.) 1. Propulsor. 2. Substanţă în stare gazoasă sau de plasmă ejectată din motoarele cu reacţie în sens opus direcţiei lor de mişcare şi care le asigură forţa de împingere. – Propulsa + suf. ant. Trimis de ana… …

    Dicționar Român

  • 59rachetă — RACHÉTĂ2, rachete, s.f. 1. Obiect de joc în tenisul de câmp sau în badminton, alcătuit dintr o reţea de coarde fixate pe un cadru oval de lemn prevăzut cu mâner, cu ajutorul căruia se loveşte mingea. 2. Paletă ovală aplicată pe talpa… …

    Dicționar Român

  • 60radical — RADICÁL, Ă, radicali, e, adj., s.m. I. adj. 1. De bază, fundamental, esenţial. ♦ (Adverbial) Din temelie, cu desăvârşire, complet. ♦ (Despre tratamente, leacuri) Care vindecă în întregime, complet. 2. Care preconizează reforme adânci, acţiuni… …

    Dicționar Român