rīxa
1rixă — RÍXĂ s.f. (Rar) Ceartă însoţită de bătaie şi de injurii. ♦ Dispută, controversă. [var. rix s.n. / < fr. rixe, cf. lat. rixa]. Trimis de LauraGellner, 24.08.2005. Sursa: DN …
2rixa — s. f. 1. Contenda ou disputa, acompanhada de injúrias e de pancadas. 2. Discórdia; desavença. ‣ Etimologia: latim rixa, ae …
3Rixa — (lat.), Schlägerei oder Raufhandel; vgl. Körperverletzung …
4Rixa — RIXA, æ, Zank, Streit. Sieh Eris …
5rixa — index affray, altercation, brawl Burton s Legal Thesaurus. William C. Burton. 2006 …
6RIXA — Ottonis III. Imperatoris e sorore neptis, nupsit Boleslai Poloniae Regis ab Imperatore creatifilio Mieczislao, circa A. C. 1000. Vide Crantz. Vandal. l. 2. c. 36. qui cum omnia ex uxoris consilio administraret, haec Polonis exosa, post mariti… …
7Rixa, B. — B. Rixa (22. Mai), Königin von Polen. S. B. Richeza …
8rixa — co·rixa; …
9Rixa von Werle — († 26. November 1317) war die Tochter von Heinrich I., Prinz von Werle und seiner Frau Rixa (Richiza) sowie die Enkelin von Birger Magnusson von Bjälbo und dessen erster Frau Ingeborg. Rixa von Werle heiratete Albrecht II., Herzog zu Braunschweig …
10Rixa — friesische Kurzform von Namen mit »Rich« bzw. »Rik« (Bedeutung: Herrscherin) …