rôtissoire
1rôtissoire — [ rɔtiswar ] n. f. • 1462; rostissoir n. m. 1390; de rôtir ♦ Ustensile de cuisine qui sert à faire rôtir la viande (broche et tournebroche, lèchefrite). Four muni d une broche tournante. Rôtissoire électrique, à rayons infrarouges. ● rôtissoire… …
2Rotissoire — Rôtissoire Rôtissoire médiévale …
3Rôtissoire — médiévale Rôtissoire professionnelle Une rô …
4RÔTISSOIRE — s. f. Ustensile de cuisine qui sert à rôtir la viande …
5RÔTISSOIRE — n. f. Ustensile de cuisine qui sert à rôtir la viande …
6rôtissoire — (rô ti soi r ; quelques uns prononcent vicieusement ro ti soi r ) s. f. Ustensile de cuisine qui sert à rôtir la viande. HISTORIQUE XVe s. • Ung rotissoir d argent blanc, à rotir roties, armoié au milieu des armes de Monseigneur, DE LABORDE… …
7rôtissoire — nf. => Cocotte …
8Rôtisserie — Rôtissoire Rôtissoire médiévale …
9cuisinière — [ kɥizinjɛr ] n. f. • 1892; « rôtissoire » 1771; de cuisinier (1o) ♦ Fourneau de cuisine servant à chauffer, à cuire les aliments. Cuisinière à charbon, à gaz (⇒ gazinière) . Cuisinière électrique. Four, brûleurs, plaques d une cuisinière. ●… …
10rotisor — ROTISÓR, rotisoare, s.n. Aparat (electric sau cu raze infraroşii) la care se frige carnea prin rotire. – Din fr. rôtissoire. Trimis de LauraGellner, 14.07.2004. Sursa: DEX 98 rotisór s. n., pl. rotisoáre Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa:… …