rândul

См. также в других словарях:

• rând — RÂND, rânduri, s.n. 1. Şir (drept, aliniat, ordonat) de lucruri sau de fiinţe. ♢ loc. adv. De a rândul = a) unul după altul, fără întrerupere, în şir, neîntrerupt, continuu, consecutiv; b) de la un capăt la altul; pretutindeni. Pe rând = a) unul… …   Dicționar Român

• canoniza — CANONIZÁ, canonizez, vb. I. tranz. A aşeza, a pune, a trece o persoană decedată în rândul sfinţilor. – Din fr. canoniser, lat. canonizare. Trimis de valeriu, 11.02.2003. Sursa: DEX 98  CANONIZÁ vb. v. sfinţi. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa …   Dicționar Român

• diviniza — DIVINIZÁ, divinizez vb. I. tranz. 1. A iubi nespus de mult pe cineva; a adora, a proslăvi. 2. A trece pe cineva în rândul divinităţilor, a atribui cuiva putere divină, a deifica. – Din fr. diviniser. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX… …   Dicționar Român

• sanctifica — SANCTIFICÁ, sanctific, vb. I. tranz. (bis.) A trece pe cineva în rândul sfinţilor; a sfinţi. – Din lat. sanctificare, fr. sanctifier. Trimis de IoanSoleriu, 17.07.2004. Sursa: DEX 98  SANCTIFICÁ vb. v. canoniza, sfinţi …   Dicționar Român

• Gramática del húngaro — Contenido 1 Comparación con el castellano 2 Notación 3 Fonética 3.1 Abecedario …   Wikipedia Español

• apoteoza — APOTEOZÁ, apoteozez, vb. I. tranz. (În antichitatea greco romană) A trece un erou sau un împărat în rândul zeilor. ♦ fig. A aduce laude şi onoruri excepţionale, a ridica în slavă (pe cineva sau ceva). [pr.: te o ] – Din fr. apothéoser. Trimis de… …   Dicționar Român

• apoteoză — APOTEÓZĂ, apoteoze, s.f. (În antichitatea greco romană) Solemnitate, festivitate prin care un erou sau un împărat era zeificat. ♦ fig. Onoruri extraordinare aduse cuiva; preamărire, slăvire, glorificare. [pr.: te o ] – Din fr. apothéose, lat.… …   Dicționar Român

• beatifica — BEATIFICÁ, beatífic, vb. I. tranz. (La catolici) A trece o persoană în categoria fericiţilor bisericii, aflaţi pe o treaptă inferioară sfinţilor. [pr.: be a ] – Din lat. beatificare. cf. fr. b é a t i f i e r. Trimis de paula, 02.06.2002. Sursa:… …   Dicționar Român

• acoladă — ACOLÁDĂ, acolade, s.f. 1. Semn grafic în formă de arc, orizontal sau vertical, prin care se arată că mai multe cuvinte, formule, portative muzicale etc. sunt legate între ele. 2. Îmbrăţişare sau lovitură uşoară care se dădea unui bărbat cu latul… …   Dicționar Român

• al — AL, A, ai, ale, art. 1. (Articol posesiv sau genitival, înaintea pronumelui posesiv sau a substantivului în genitiv posesiv, când cuvântul care precedă nu are articol enclitic) Carte a elevului. 2. (Înaintea numeralelor ordinale, începând cu al… …   Dicționar Român

• dinainte — DINAÍNTE, adv. 1. În faţă, înainte. ♢ Pe dinainte = prin faţă. ♢ loc. adj. De dinainte = din faţă. ♢ expr. A (sau a l) lua (pe cineva) gura pe dinainte = a spune ceva ce nu a vrut să spună, a şi da fără voie gândurile pe faţă. A nu i trece cuiva… …   Dicționar Român