predominare
31precumpănire — PRECUMPĂNÍRE, precumpăniri, s.f. Faptul de a precumpăni; preponderenţă, predominare. – v. precumpăni. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 PRECUMPĂNÍRE s. 1. v. predominanţă. 2. v. pre dominare. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa:… …
32predomina — PREDOMINÁ, predómin, vb. I. intranz. A se impune prin număr, forţă, valoare, autoritate; a se ridica deasupra altora, a avea întâietate, a domina, a predomni. – Din fr. prédominer. Trimis de oprocopiuc, 23.08.2008. Sursa: DEX 98 PREDOMINÁ vb. 1 …
33preponderaţie — PREPONDERÁŢIE s. v. precumpănire, predo minanţă, predominare, predominaţie, preponderenţă, prevalare. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime …
34preponderenţă — PREPONDERÉNŢĂ, preponderenţe, s.f. Însuşirea de a fi preponderent; superioritate în număr, în greutate, în importanţă; precumpănire, predominare. [var.: preponderánţă s.f.] – Din fr. prépondérance, it. preponderanza. Trimis de oprocopiuc,… …
35prevalenţă — PREVALÉNŢĂ s.f. (livr.) Prevalare. – Din engl. prevalence. Trimis de oprocopiuc, 13.04.2004. Sursa: DEX 98 PREVALÉNŢĂ s. v. dominare, precumpănire, predominare, predominaţie, prevalare. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime prevalénţă …
36sectarism — SECTARÍSM s.n. Spirit, atitudine de sectar (1); îngustime de vederi proprie persoanelor sau grupurilor care se limitează la interesele lor mărunte; fig. exclusivism, intoleranţă. – Din fr. sectarisme. Trimis de dante, 19.07.2004. Sursa: DEX 98 … …
37campo — s.m. [lat. campus campagna, pianura , poi campo di esercitazioni, campo di battaglia ]. 1. (agr.) [spazio di terreno destinato alla coltivazione: un c. di grano ; arare il c. ] ▶◀ [➨ campagna (1. a)]. 2. (milit.) a. [luogo dove si fanno… …
38eccellere — /e tʃ:ɛl:ere/ v. intr. [dal lat. excellĕre, der. di cellĕre spingere, muovere , col pref. ex ] (pass. rem. eccèlsi, eccellésti, ecc.; aus. essere o avere ; le forme comp. sono rarissime). [essere superiore rispetto a tutti gli altri, con la prep …
39egemonizzare — /edʒemoni dz:are/ v. tr. [der. di egemonia ]. [ridurre qualcuno o qualcosa in proprio potere: e. un assemblea ] ▶◀ dominare, predominare (su), prevalere (su), sovrastare. ◀▶ dipendere (da), soggiacere (a). ↑ soccombere (a) …
40meglio — / mɛʎo/ [lat. mĕlius, neutro di melior oris migliore ; trattato anche in ital. come comparativo di bene ]. ■ avv. 1. [come compar. dell avv. bene, in modo migliore: riuscire m. nelle materie letterarie ] ▶◀ maggiormente, più. ◀▶ meno, peggio.… …
