picioare din față

См. также в других словарях:

• bot — BOT, boturi, s.n. 1. Partea anterioară a capului unor mamifere, cuprinzând gura (şi nasul). ♢ expr. A bea la botul calului = a bea încă un pahar, în picioare, la plecare; a bea ceva la repezeală. A fi (sau a pune pe cineva) cu botul pe labe = a… …   Dicționar Român

• pas — PAS1 interj. Cuvânt folosit de un jucător de cărţi pentru a arăta că nu vrea sau nu poate să deschidă jocul, să participe la joc (în turul respectiv). – Din fr. [je] passe. Trimis de valeriu, 05.01.2008. Sursa: DEX 98  PAS2, pasuri, s.n. 1. Drum …   Dicționar Român

• înaintea — ÎNAÍNTEA prep. (Construit cu gen.) 1. (Cu sens local) În faţa, dinaintea (cuiva sau a ceva). Înaintea ochilor. ♦ De faţă cu..., faţă de... 2. (Cu sens temporal) Anterior, mai devreme decât... – Din înainte. Trimis de valeriu, 25.04.2003. Sursa:… …   Dicționar Român

• genunchi — GENÚNCHI, genunchi, s.m. 1. Parte a piciorului (la oameni şi la unele animale) care cuprinde regiunea articulaţiei femurului cu tibia (incluzând şi rotula). ♢ În genunchi = cu picioarele îndoite din genunchi şi cu gambele aşezate pe pământ. Pe… …   Dicționar Român

• claca — CLACÁ, clachez, vb. I. intranz. (Despre sportivi) A suferi o întindere sau o ruptură de tendon ori de ligament la picioare, în urma unui efort. – Din fr. claquer. Trimis de hai, 19.09.2008. Sursa: DEX 98  clacá vb., ind. prez. 1 sg. clachéz, 3 …   Dicționar Român

• fluviatilis — RAC, raci, s.m. 1. Crustaceu comestibil acoperit cu o carapace tare, de culoare neagră verzuie, care devine roşie la fiert, cu abdomenul inelat, cu cinci perechi de picioare, dintre care cea din faţă este în formă de cleşte (Astacus fluviatilis) …   Dicționar Român

• clacaj — CLACÁJ, clacaje, s.n. Faptul de a claca; întindere, ruptură sau leziune a tendoanelor ori a ligamentelor de la picioare, apărute în urma unui efort fizic. – Din fr. claquage. Trimis de hai, 21.05.2004. Sursa: DEX 98  CLACÁJ s. v. clacare. Trimis …   Dicționar Român

• cabra — CABRÁ, cabrez. vb. I. intranz. 1. (Despre unele patrupede, mai ales despre cai) A se ridica pe picioarele dinapoi. 2. A se încorda; a se ridica. 3. (Despre avioane) A se ridica cu partea din faţă pentru a urca mai repede. – Din fr. cabrer. Trimis …   Dicționar Român

• sta — STA, stau, vb. I. intranz. I. 1. (Despre oameni şi animale) A se opri din mers, a rămâne pe loc; a se întrerupe dintr o acţiune, dintr o mişcare, dintr o activitate etc.; (despre aparate, mecanisme, dispozitive) a se opri din funcţionare, a nu… …   Dicționar Român

• masă — MÁSĂ1, mase, s.f. 1. Mulţime compactă de oameni, considerată ca o unitate; grupare mare de oameni cu anumite caractere comune; cercuri largi ale populaţiei. ♢ loc. adj. De masă = care cuprinde, care antrenează o (întreagă) colectivitate umană. ♢… …   Dicționar Român

• bate — BÁTE, bat, vb. III. I. 1. tranz. şi refl. A (se) lovi, a (se) izbi repetat şi violent (cu palma, cu pumnul, cu băţul, cu biciul etc.) A bate peste obraji, peste gură, peste picioare. A bate la palmă, la tălpi, la spate. A bate în cap. ♢ expr.… …   Dicționar Român