orgoliu
11Église orthodoxe de Roumanie — Patriarcat de Roumanie Église orthodoxe de Roumanie (Biserica Ortodoxă Română) Fondateur(s) Saint André Autocéphalie/Autonomie déclarée …
12Église orthodoxe roumaine — Patriarcat de Roumanie Église orthodoxe de Roumanie (Biserica Ortodoxă Română) Fondateur(s) Saint André Autocéphalie/Autonomie déclarée …
13ifos — ÍFOS, ifose, s.n. (fam.) Mândrie neîntemeiată; orgoliu, înfumurare. ♢ loc. adv. Cu ifos = emfatic, arogant, umflat. ♢ expr. A şi da ifose = a se crede (fără temei) om important, valoros; a se îngâmfa. – Din ngr. ífos. Trimis de gall, 13.09.2007.… …
14mândru — MẤNDRU, Ă, mândri, e, adj., s.m. şi f. I. adj. 1. (Adesea urmat de determinări introduse prin prep. de ). Mulţumit, satisfăcut, încântat; care are un sentiment de demnitate, de încredere în calităţile proprii; demn. 2. Care are încredere… …
15pohfală — POHFÁLĂ, pohfale, s.f. (înv.) 1. Laudă, slavă, preamărire. 2. Pompă, fast, strălucire. 3. Mândrie, trufie, orgoliu. [var.: pofálă s.f.] – Din sl. pohvala. Trimis de ana zecheru, 30.03.2004. Sursa: DEX 98 POHFÁLĂ s. v. aroganţă, cinste, cinstire …
16trufă — TRÚFĂ1, trufe, s.f. 1. Nume dat mai multor specii de ciuperci comestibile de culoare violetă negricioasă, în formă de cartofi, care cresc în pământ (Tuber). 2. Produs de cofetărie făcut dintr o cremă de ciocolată. – Din fr. truffe. Trimis de… …
17vanitate — VANITÁTE, vanităţi, s.f. Ambiţie neîntemeiată; dorinţă de a face impresie; orgoliu, trufie, îngâmfare, înfumurare; (la pl.) deşertăciune, zădărnicie. – Din fr. vanite, lat. vanitas, atis. Trimis de bogdanrsb, 11.08.2002. Sursa: DEX 98 Vanitate… …
18îngâmfare — ÎNGÂMFÁRE s.f. Atitudine de încredere exagerată în propriile sale însuşiri; trufie, orgoliu, fală; infatuare. – v. îngâmfa. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 Îngâmfare ≠ modestie, simpleţe, simplitate Trimis de siveco, 03.08.2004.… …
19altier — altiér adj. m., pl. altiéri; f. sg. altiéră, pl. altiére Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic ALTIÉR, Ă adj. care arată un orgoliu nemăsurat şi dispreţuitor; semeţ, îngâmfat. (< fr …
20but — BUT1 s.n. (reg.; în loc. prep.) În butul (cuiva) = în ciuda, în pofida (cuiva). – et. nec. Trimis de valeriu, 21.03.2003. Sursa: DEX 98 BUT2, buturi, s.n. Bucată (mare) de carne; coapsa de dinapoi a animalelor rumegătoare, a căror carne… …
