mancare di

  • 51sărătură — SĂRĂTÚRĂ, sărături, s.f. 1. Faptul de a fi sărat; sare conţinută de ceva. 2. Teren bogat în săruri minerale solubile, cu fertilitate scăzută; p. ext. păşune care se întinde pe un astfel de loc. 3. Mâncare preparată cu (prea multă) sare; aliment… …

    Dicționar Român

  • 52trataţie — TRATÁŢIE, trataţii, s.f. 1. Faptul de a servi oaspeţilor mâncare şi băutură (fără un protocol deosebit); (concr.) mâncarea sau băutura servită. 2. (înv.) Tratative. [var.: (înv.) tractáţie, trataţiúne s.f.] – Din it. trattazione. Trimis de… …

    Dicționar Român

  • 53voracitate — VORACITÁTE s.f. Poftă de mâncare foarte mare; lăcomie. ♦ fig. Cupiditate; aviditate. – Din fr. voracité, lat. voracitas, atis. Trimis de ana zecheru, 05.04.2004. Sursa: DEX 98  VORACITÁTE s. v. lăcomie, nesaţ. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa …

    Dicționar Român

  • 54zeamă — ZEÁMĂ, zemuri, [pl. şi: zemi] s.f. 1. Fiertură de carne sau de legume, constituind un fel de mâncare; partea lichidă a bucatelor, apa în care fierb. ♢ expr. A mânca singur bucatele şi a lăsa altora zeama = a trage singur tot folosul, lăsând… …

    Dicționar Român

  • 55mancar — Se conjuga como: sacar Infinitivo: Gerundio: Participio: mancar mancando mancado     Indicativo   presente imperfecto pretérito futuro condicional yo tú él, ella, Ud. nosotros vosotros ellos, ellas, Uds. manco mancas manca mancamos mancáis mancan …

    Wordreference Spanish Conjugations Dictionary

  • 56andare — andare1 [etimo incerto; nella coniugazione, il tema and si alterna in alcune forme con il tema vad dal lat. vadĕre andare ] (pres. indic. vado [tosc. o lett. vo, radd. sint.], vai, va [radd. sint.], andiamo, andate, vanno ; pres. cong. vada, vada …

    Enciclopedia Italiana

  • 57sbagliare — [lo stesso etimo di abbagliare, con altro pref.] (io sbàglio, ecc.). ■ v. intr. (aus. avere ) 1. [incorrere in un errore, in un inesattezza di valutazione o di giudizio e sim.: tutti possono s. ] ▶◀ cadere in errore, (lett.) errare, (lett.)… …

    Enciclopedia Italiana

  • 58venire — [lat. vĕnire ] (pres. indic. vèngo, vièni, viène, veniamo, venite, vèngono ; pres. cong. vènga, veniamo, veniate, vèngano ; imperat. vièni, venite ; fut. verrò, ecc.; condiz. verrèi, ecc.; pass. rem. vénni, venisti... vénnero ; part. pres.… …

    Enciclopedia Italiana

  • 59morire — v. intr. 1. cessare di vivere, spirare, mancare, decedere, perire, trapassare, soccombere, crepare (fam.), schiattare (fam.), dipartirsi (lett.) □ perdere la vita, andare all altro mondo, andare al Creatore, andare nel numero dei più, andarsene… …

    Sinonimi e Contrari. Terza edizione

  • 60Romanian cuisine — Part of a series on the Culture of Romania Topics …

    Wikipedia