instituire

  • 1instituire — INSTITUÍRE, instituiri, s.f. Faptul de a institui; înfiinţare, întemeiere, fundare; alcătuire. – v. institui. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  INSTITUÍRE s. 1. v. constituire. 2. introducere, stabilire. (instituire unei noi… …

    Dicționar Român

  • 2instituire — e der.: v. istituire e der …

    Enciclopedia Italiana

  • 3instituire — in·sti·tu·ì·re v.tr. BU var. → istituire …

    Dizionario italiano

  • 4înfiinţare — ÎNFIINŢÁRE, înfiinţări, s.f. Acţiunea de a (se) înfiinţa; fundare, instituire, întemeiere. ♦ (Rar) Realizare, executare. – v. înfiinţa. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  Înfiinţare ≠ desfiinţare Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa:… …

    Dicționar Român

  • 5Лиссабонский договор — Для улучшения этой статьи желательно?: Викифицировать статью. Обновить статью, актуализировать данные …

    Википедия

  • 6istituire — i·sti·tu·ì·re v.tr. 1a. AU iniziare qcs. di moralmente importante e duraturo; introdurre un uso generalmente accolto, inaugurare una tradizione; fondare culti; costituire, per iniziativa privata o per decisione di un autorità, organismi politici …

    Dizionario italiano

  • 7constituire — CONSTITUÍRE, constituiri, s.f. Acţiunea de a (se) constitui; alcătuire, formare; întemeiere, înfiinţare, organizare. – v. constitui. Trimis de RACAI, 30.09.2003. Sursa: DEX 98  CONSTITUÍRE s. 1. alcătuire, creare, desemnare, formare, instituire …

    Dicționar Român

  • 8fundare — FUNDÁRE, fundări, s.f. Acţiunea de a se funda şi rezultatul ei; întemeiere, înfiinţare, instituire, creare. – v. funda. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  FUNDÁRE s. 1. v. înfiinţare. 2. v. întemeiere. Trimis de siveco,… …

    Dicționar Român

  • 9instaurare — INSTAURÁRE, instaurări, s.f. Acţiunea de a instaura şi rezultatul ei; instituire, stabilire. [pr.: sta u ] – v. instaura. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  Instaurare ≠ răsturnare Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime … …

    Dicționar Român

  • 10introducere — INTRODÚCERE, introduceri, s.f. Acţiunea de a (se) introduce şi rezultatul ei. 1. Băgare, vârâre. ♦ Includere, inserare, înglobare; punere în practică. 2. Capitol al unei lucrări sau parte de la începutul ei, în care se prezintă, în linii generale …

    Dicționar Român