injuriös

  • 21buleandră — BULEÁNDRĂ, bulendre, s.f. (pop. şi fam.) Haină veche, ruptă, ponosită; fleandură. ♦ (La pl.) Lucruri vechi şi fără valoare. ♦ fig. Termen injurios pentru o femeie imorală. – et. nec. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  BULEÁNDRĂ s. 1.… …

    Dicționar Român

  • 22imputa — IMPUTÁ, impút, vb. I. tranz. şi refl. impers. 1. A (i se) reproşa, a (i se) atribui cuiva fapte, atitudini, gesturi nepotrivite, condamnabile. 2. A face pe cineva răspunzător de o pagubă adusă unei instituţii, întreprinderi (unde lucrează),… …

    Dicționar Român

  • 23jignitor — JIGNITÓR, OÁRE, jignitori, oare, adj. Care jigneşte; ofensator. – Jigni + suf. tor. Trimis de cata, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  Jignitor ≠ măgulitor Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime  JIGNITÓR adj. injurios, insultător, ofensator,… …

    Dicționar Român

  • 24liftă — LÍFTĂ, lifte, s.f. 1. Termen injurios dat în trecut de românii ortodocşi popoarelor de altă religie; p. ext. termen de ocară dat cotropitorilor. 2. Termen depreciativ pentru un om rău, câinos sau, p. ext. pentru un animal rău. – Din sl. Litva… …

    Dicționar Român

  • 25lighioană — LIGHIOÁNĂ, lighioane, s.f. 1. Animal (sălbatic). ♦ spec. Pasăre de curte; orătanie. ♦ spec. Insectă, gâză (vătămătoare). 2. fig. Termen injurios dat unui om de nimic; mişel. ♦ Calificativ glumeţ dat unui copil sau unui om matur. [var.: lighioáie… …

    Dicționar Român

  • 26mărţână — MĂRŢẤNĂ, mărţâne, s.f. (pop.) Iapă slabă, bătrână; mârţoagă, gloabă. ♦ (reg.) Epitet injurios dat unei femei de moravuri uşoare. – Din bg. mărcina. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  MĂRŢÂNĂ s. v. cabalină, cal, gloabă, iapă, mârţoagă …

    Dicționar Român

  • 27paţachină — PAŢACHÍNĂ, paţachine, s.f. 1. (bot.) Verigar. 2. (fam.) Epitet injurios pentru o femeie vulgară, strident îmbrăcată, cu purtări necuviincioase; epitet pentru o femeie de moravuri uşoare. – et. nec. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 … …

    Dicționar Român

  • 28piceus — BOU, boi, s.m. 1. Taur castrat, cu talia mai mare decât a vacii, folosit ca animal de tracţiune şi mai ales pentru carne (Bos taurus). ♢ Bou sur = bour. ♢ expr. A nu i fi (cuiva) toţi boii acasă = a fi rău dispus. S a dus bou şi s a întors vacă,… …

    Dicționar Român

  • 29putoare — PUTOÁRE, putori, s.f. Miros urât, greu, neplăcut; duhoare. ♦ Epitet injurios dat unui om leneş, murdar sau imoral; p. ext. epitet dat unei femei de moravuri uşoare. – lat. putor, is. Trimis de ana zecheru, 28.04.2004. Sursa: DEX 98  PUTOÁRE s.… …

    Dicționar Român

  • 30puşti — PUŞTI, puşti, s.m. (fam.) Băiat tânăr, băieţaş, copil; copil ştrengar. – cf. tc. p u ş t desfrânat . Trimis de RACAI, 22.11.2003. Sursa: DEX 98  PUŞTI s. pici, prichindel, ţânc, (reg.) pricolici, (fam.) zgâmboi, (fig.) năpârstoc. (Un puşti de… …

    Dicționar Român