inevitabil

См. также в других словарях:

• inevitabil — INEVITÁBIL, Ă, inevitabili, e, adj. (Adesea adverbial) Care nu poate fi evitat, care este de neînlăturat, de neocolit; ineluctabil, fatal. – Din fr. inévitable, lat. inevitabilis. Trimis de valeriu, 21.07.2003. Sursa: DEX 98  Inevitabil ≠… …   Dicționar Român

• ineluctabil — INELUCTÁBIL, Ă, ineluctabili, e, adj. (livr.) Care este de neînlăturat, care nu poate fi împiedicat; inevitabil, neeluctabil. – Din fr. inéluctable, lat. ineluctabilis. Trimis de valeriu, 21.07.2003. Sursa: DEX 98  INELUCTÁBIL adj. v. iminent,… …   Dicționar Român

• necesitate — NECESITÁTE, necesităţi, s.f. 1. Ceea ce se cere, se impune să se facă; ceea ce este de absolută trebuinţă; trebuinţă, nevoie. ♢ expr. De primă necesitate = absolut necesar, indispensabil (traiului). ♦ spec. (La pl. art.) Proces fiziologic de… …   Dicționar Român

• fatal — FATÁL, Ă, fatali, e, adj. 1. Care are urmări nenorocite pentru cineva sau ceva; care pricinuieşte moartea; funest. Greşeală fatală. Lovitură fatală. ♦ Nefericit, nenorocit, trist. Deznodământ fatal. 2. Care se consideră că este fixat de destin;… …   Dicționar Român

• fatalmente — FATALMÉNTE adv. În mod fatal, inevitabil. – Din it. fatalmente, fr. fatalement. Trimis de cornel, 08.05.2004. Sursa: DEX 98  FATALMÉNTE adv. v. inevitabil. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  fatalménte …   Dicționar Român

• iminent — IMINÉNT, Ă, iminenţi, te, adj. Care este gata să se producă, să se întâmple (şi nu se poate amâna sau evita); inevitabil. – Din fr. imminent, lat. imminens, ntis. Trimis de gall, 11.10.2007. Sursa: DEX 98  IMINÉNT adj. inevitabil, (livr.)… …   Dicționar Român

• necesarmente — NECESARMÉNTE adv. (Rar) în mod necesar, în mod obligatoriu; inevitabil. – Din fr. nécessairement. Trimis de cornel, 08.06.2004. Sursa: DEX 98  NECESARMÉNTE adv. v. fatal, fatalmente, indispensabil, inevitabil, morţiş, musai, neapărat, negreşit,… …   Dicționar Român

• fatalitate — FATALITÁTE, fatalităţi, s.f. 1. Forţă supranaturală care ar determina în mod prestabilit şi implacabil mersul lucrurilor şi viaţa oamenilor; soartă, destin, fatum. ♦ Ceea ce este de neînlăturat, inevitabil. 2. Concurs nefericit de împrejurări… …   Dicționar Român

• inevitabilitate — INEVITABILITÁTE s.f. Faptul de a fi inevitabil. – Din fr. inévitabilité. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  INEVITABILITÁTE s. iminenţă. (inevitabilitate producerii unui fenomen.) Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime … …   Dicționar Român

• hidră — HÍDRĂ, hidre, s.f. 1. (La pl.) Gen de celenterate cu corpul de forma unui sac, care au, la un capăt, gura înconjurată de 6 8 tentacule şi, la celălalt capăt, un fel de disc cu care se fixează pe un suport (Hydra); (şi la sg.) animal care face… …   Dicționar Român

• neapărat — NEAPĂRÁT, Ă, neapăraţi, te, adj., adv. I. adj. 1. De care nu te poţi lipsi, care este (absolut) necesar; indispensabil. ♢ expr. A fi de (sau a avea) neapărată nevoie (sau trebuinţă) = a fi de (sau a avea) absolută nevoie. 2. (Rar) Căruia nu i te… …   Dicționar Român