incult
1incult — INCÚLT, Ă, inculţi, te, adj., s.m. şi f. (Persoană) care are o lipsă de cultură elementară, (om) necultivat; p. restr. agramat. – Din fr. inculte, lat. incultus. Trimis de valeriu, 21.07.2003. Sursa: DEX 98 Incult ≠ cult, învăţat Trimis de… …
2Incult — In*cult , a. [L. incultus; pref. in not + cultus, p. p. of colere to cultivate: cf. F. inculte.] Untilled; uncultivated; crude; rude; uncivilized. [1913 Webster] Germany then, says Tacitus, was incult and horrid, now full of magnificent cities.… …
3incult — [in kult′] adj. [L incultus: see IN 2 & CULT] Rare 1. uncultivated: said of land 2. lacking culture; unrefined …
4incult — adjective /ɪnˈkʌlt/ a) Uncultivated, wild. where good government is, [...] there all things thrive and prosper [...]: where it is otherwise, all things are ugly to behold, incult, barbarous, uncivil, a paradise is turned to a wilderness. b) Rough …
5incult — (ˈ)in|kəlt, ənˈk adjective Etymology: Latin incultus, from in in (I) + cultus, past participle of colere to cultivate more at wheel 1. archaic : lacking the order that depends on tillage and cultivation …
6incult — adjective Etymology: Latin incultus, from in + cultus, past participle of colere to cultivate more at wheel Date: 1599 coarse, uncultured …
7incult — /in kult /, adj. wild; rude; unrefined. [1590 1600; < L incultus, equiv. to in IN 3 + cultus ptp. of colere to till, CULTIVATE] * * * …
8incult — in·cult …
9agramat — AGRAMÁT, Ă, agramaţi, te, adj., s.m. şi f. 1.. adj., s.m. şi f. (Persoană) care face greşeli elementare de limbă; p. ext. ignorant, incult. 2. adj. Care conţine greşeli elementare de gramatică şi de ortografie. – Din lat. agrammatos …
10ignorant — IGNORÁNT, Ă, ignoranţi, te, adj., s.m. şi f. (Om) incult, fără cunoştinţe elementare; neştiutor. – Din fr. ignorant. Trimis de gall, 17.09.2008. Sursa: DEX 98 Ignorant ≠ erudit, învăţat, ştiutor Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime … …