imputare
71lecţie — LÉCŢIE, lecţii, s.f. 1. Formă de bază a organizării activităţii instructiv educative din şcoală, desfăşurată cu o clasă de elevi, într un timp determinat, sub conducerea unui învăţător sau a unui profesor în conformitate cu programa de… …
72ocară — OCÁRĂ, ocări, s.f. (pop.) Vorbă sau faptă care mustră, ceartă, ruşinează pe cineva; ocărâre; umilire, înfruntare; defăimare, jignire, insultă; situaţie ruşinoasă, dezonorantă în care se află cineva; ruşine, dezonoare. ♢ loc. adj. De ocară =… …
73preobrăzitură — PREOBRĂZITÚRĂ s. v. admonestare, ceartă, certare, dojană, dojenire, imputare, morală, mustrare, observaţie, reproş. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime …
74pricină — PRÍCINĂ, pricini, s.f. 1. Cauză care determină ori explică o acţiune, o situaţie, un fenomen; motiv. ♢ loc. adv. Fără (nici o) pricină = fără justificare, nemotivat. ♢ loc. conj. Din pricină că... = pentru că..., deoarece, fiindcă. ♢ loc. prep.… …
75prihană — PRIHÁNĂ, prihane, s.f. (Rar) Faptă care încalcă morala; vină morală, necinste; păcat. ♢ loc. adj. Fără (de) prihană = curat, pur2, nevinovat; cast. – Din ucr. pryhana. Trimis de ana zecheru, 17.11.2008. Sursa: DEX 98 PRIHÁNĂ s. v. abatere,… …
76probază — PROBÁZĂ s. v. admonestare, ceartă, certare, dojană, dojenire, imputare, morală, mustrare, observaţie, reproş. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime …
77probozeală — PROBOZEÁLĂ, probozeli, s.f. (înv., reg. şi fam.) Faptul de a probozi. – Probozi + suf. eală. Trimis de oprocopiuc, 18.04.2004. Sursa: DEX 98 PROBOZEÁLĂ s. v. admonestare, ceartă, certare, dojană, dojenire, imputare, morală, mustrare, observaţie …
78probozenie — PROBOZÉNIE s. v. admonestare, ceartă, certare, dojană, dojenire, imputare, morală, mustrare, observaţie, reproş. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime …
79probozire — PROBOZÍRE, proboziri, s.f. (înv., reg. şi fam.) Acţiunea de a probozi. – v. probozi. Trimis de oprocopiuc, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 PROBOZÍRE s. v. admonestare, ceartă, certare, dojană, dojenire, imputare, morală, mustrare, observaţie, reproş …
80remonstrare — REMONSTRÁRE s. v. admonestare, ceartă, certare, dojană, dojenire, imputare, morală, mustrare, observaţie, reproş. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime …
