i restance
1restance — re|stan|ce sb., n, r, rne (gæld som ikke er blevet betalt), i sms. restance , fx restancebeløb; være i restance (være bagud med betaling) …
2Restance — Efterstand, restgæld, ubetalt gæld …
3Western Front (World War II) — Western Front Part of World War II …
4restanţă — RESTÁNŢĂ, restanţe, s.f. 1. Lucrare neefectuată la timp, aflată în întârziere. ♦ Examen care nu a fost promovat la termen, pe care cineva îl are de trecut după termenul stabilit. 2. Plată neachitată la termen. – Din it. restanza. Trimis de dante …
5re|sis|tor — «rih ZIHS tuhr», noun. a conductor used to control voltage in an electric circuit, as of a radio or television set, a tape recorder, a computer, or other electronic equipment, because of its restance: »A resistor is simply a poor conductor of… …
