fa il pilota
1pilotă — PÍLOTĂ, pilote, s.f. 1. Un fel de plapumă călduroasă, de forma unei perne mari umflate, umplută cu fulgi sau cu puf. 2. (reg.) Bagaj, calabalâc. [acc. şi: pilótă] – et. nec. Trimis de oprocopiuc, 18.03.2004. Sursa: DEX 98 PÍLOTĂ s. (reg.)… …
2pilota — /pi lɔta/ (ant. piloto) s.m. [da una forma originaria pedota, pedoto, connessa forse col gr. pýlē nel sign. di entrata del porto , oppure con pēdón remo, timone ] (pl. i ; l uso al femm., spec. nei sign. 2 e 3, stenta ad affermarsi come forma… …
3pilota — PILOTÁ, pilotez, vb. I. 1. tranz. A conduce în calitate de pilot1 o navă, a aeronavă, o locomotivă etc. ♦ fig. A conduce, a îndruma. 2. intranz. (Despre nave, aeronave, locomotive etc.) A şi încetini mersul (din cauza nesiguranţei parcursului); a …
4Pilóta Fogadó — (Денешдиаш,Венгрия) Категория отеля: Адрес: 8315 Денешдиаш, Kossuth utca 73., Венгрия …
5Pilóta Panzió — (Сегед,Венгрия) Категория отеля: Адрес: 6724 Сегед, Körtöltés utca 29., Венгрия …
6pilota — → piloto …
7pilota — |ó| s. f. 1. Estafa. 2. Prejuízo. 3. Derrota, tareia. • Confrontar: pelota …
8pilota — pi·lò·ta s.m. 1a. OB TS mar. timoniere, marinaio che guidava la nave pur non avendone il comando 1b. TS mar. nei porti, nei canali e sim., chi è autorizzato a salire a bordo delle navi per condurle all approdo o portarle in mare aperto 2a. AU… …
9pilota — {{hw}}{{pilota}}{{/hw}}A s. m. e f. (pl. m. i ) 1 Chi guida una nave durante la navigazione. 2 Chi manovra un automobile, un aeromobile o un altro mezzo di trasporto | Pilota automatico, autopilota. B in funzione di agg. inv. ( posposto a un… …
10pilota — A s. m. e f. 1. (di imbarcazione) nocchiere (lett.), timoniere 2. (di veicolo) conducente, guidatore, automobilista, autista B in funzione di agg. inv. (posposto al s. ) guida, modello, campione FRASEOLOG …
