ex circumstantiā
1circumstanţia — circumstanţiá vb., ind. prez. 3 sg. circumstanţiáză Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic CIRCUMSTANŢIÁ vb. tr. a expune în mod amănunţit, a prezenta în detaliu. (< fr. circonstancier) Trimis de raduborza, 15.09.2007.… …
2Circumstantĭa — (lat.), die Bewandtniß, Beschaffenheit einer Sache; daher Circumstantiae variant rem, Sprüchwort, Umstände ändern die Sache; C. facti (Rechtsw.), ein vorgehaltener Umstand; Circumstanzien, Umstände; Circumstanziell umständlich; Circumstanziiren,… …
3Circumstantia — (lat.), s. Zirkumstanz …
4Circumstantia — Circumstantia, Umstand; circumstantiae variant rem, Umstände verändern die Sache, den Sachverhalt …
5modica circumstantia facti jus mutat — /mowdaka sarkamst8ensh(iy)am faektay jas myuwtst/ A small circumstance attending an act may change the law …
6modica circumstantia facti jus mutat — /mowdaka sarkamst8ensh(iy)am faektay jas myuwtst/ A small circumstance attending an act may change the law …
7Modica circumstantia facti jus mutat — A trifling circumstantial fact may change the law …
8circonstance — [ sirkɔ̃stɑ̃s ] n. f. • 1260; lat. circumstantia, de circumstare « se tenir debout autour » 1 ♦ (Souvent au plur.) Particularité qui accompagne un fait, un événement, une situation. ⇒ accident, climat, condition, détermination, modalité,… …
9circumstanţă — CIRCUMSTÁNŢĂ, circumstanţe, s.f. Împrejurare (particulară) care însoţeşte o întâmplare, un fapt, o acţiune sau un fenomen; (la pl.) totalitatea unor condiţii date. ♢ loc. adj. şi adv. De (sau pentru) circumstanţă = (care se face, are loc) într o… …
10circunstancia — (Del lat. circumstantia, cosas circundantes.) ► sustantivo femenino 1 Conjunto de todas las acciones, hechos y situaciones que rodean a una persona, influyendo en sus acciones y forma de ser: ■ fue víctima de las circunstancias, no la juzgues. 2… …
