echitate

См. также в других словарях:

• echitate — ECHITÁTE s.f. Dreptate, nepărtinire. ♦ Cinste; omenie. – Din fr. équité, lat. aequitas, atis. Trimis de LauraGellner, 10.06.2004. Sursa: DEX 98  Echitate ≠ inechitate, nedreptate Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime  ECHITÁTE s. v.… …   Dicționar Român

• echitáte — s. f., g. d. art. echitäţii; pl. echitäţi …   Romanian orthography

• justiţie — JUSTÍŢIE s.f. 1. Totalitatea organelor de jurisdicţie dintr un stat; ansamblul legilor şi al instanţelor judecătoreşti; sistemul de funcţionare a acestor instanţe. 2. Una dintre formele fundamentale ale activităţii statului, care constă în… …   Dicționar Român

• dreptate — DREPTÁTE, (rar) dreptăţi, s.f. Principiu moral şi juridic care cere să se dea fiecăruia ceea ce i se cuvine şi să i se respecte drepturile; echitate; faptul de a recunoaşte drepturile fiecăruia şi de a acorda fiecăruia ceea ce i se cuvine. ♢ loc …   Dicționar Român

• inechitate — INECHITÁTE, inechităţi, s.f. Nedreptate, injusteţe, neechitate, inicvitate. – Din fr. iniquité (după echitate). Trimis de valeriu, 21.07.2003. Sursa: DEX 98  Inechitate ≠ echitate Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime  INECHITÁTE s. v.… …   Dicționar Român

• drept — DREPT, DREÁPTĂ, (A, B) drepţi, te, adj. (C) adv., (D) drepturi, s.n. (E) prep. a. adj. I. 1. Care merge de la un punct la altul fără ocol, fără abatere. ♢ Linie dreaptă (şi substantivat, f.) = linie care uneşte două puncte din spaţiu pe drumul… …   Dicționar Român

• echitabil — ECHITÁBIL, Ă, echitabili, e, adj. (Despre acţiuni, idei etc.) Întemeiat pe dreptate, pe adevăr; just, drept, nepărtinitor. – Din fr. équitable. Trimis de LauraGellner, 10.06.2004. Sursa: DEX 98  Echitabil ≠ inechitabil, neechitabil Trimis de… …   Dicționar Român

• justeţe — JUSTÉŢE s.f. Însuşirea a ceea ce este just (1); adevăr, dreptate. ♢ Precizie, exactitate. [var.: justéţă s.f.] – Din fr. justesse. Trimis de cata, 28.09.2006. Sursa: DEX 98  Justeţe ≠ injusteţe Trimis de siveco, 28.09.2006. Sursa: Antonime … …   Dicționar Român

• lege — LÉGE, legi, s.f. I. Categorie filozofică ce exprimă raporturi esenţiale, necesare, generale, relativ stabile şi repetabile între laturile interne ale aceluiaşi obiect sau fenomen, între obiecte sau fenomene diferite sau între stadiile succesive… …   Dicționar Român

• nedreptate — NEDREPTÁTE, nedreptăţi, s.f. Lipsă de dreptate; faptă, situaţie nedreaptă; inechitate; injustiţie. – Ne + dreptate. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  Nedreptate ≠ dreptate, echitate Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime … …   Dicționar Român

• neechitate — NEECHITÁTE, neechităţi, s.f. Nedreptate, injusteţe, inechitate. – Ne + echitate. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  Neechitate ≠ dreptate Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime  NEECHITÁTE s. v. nedreptate. Trimis de siveco,… …   Dicționar Român