dislocare

  • 41ectopie — ECTOPÍE s.f. (med.) Poziţie anormală a unui organ; heterotopie. – Din fr. ectopie. Trimis de LauraGellner, 10.06.2004. Sursa: DEX 98  ectopíe s. f., art. ectopía, g. d. ectopíi, art. ectopíei Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar orto …

    Dicționar Român

  • 42glaciodislocaţie — glaciodislocáţie s. f. (sil. ci o ), g. d. art. glaciodislocáţiei Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic  GLACIODISLOCÁŢIE s.f. Deplasare a rocilor din poziţia iniţială datorită presiunii exercitate de masa unui gheţar în… …

    Dicționar Român

  • 43luxaţie — LUXÁŢIE, luxaţii, s.f. Deplasare a extremităţilor osoase ale unei articulaţii din poziţia obişnuită, însoţită de pierderea mişcărilor normale; scrântitură, luxare. – Din fr. luxation, lat. luxatio. Trimis de ana zecheru, 26.03.2004. Sursa: DEX 98 …

    Dicționar Român

  • 44proclinteală — PROCLINTEÁLĂ s. v. deplasare, dezarticu lare, dezarticulaţie, dislocare, luxare, luxaţie, scrânteală, scrântire, scrânti tură, sucire. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime …

    Dicționar Român

  • 45proclintire — PROCLINTÍRE s. v. deplasare, dezarticulare, dezarticulaţie, dislocare, luxare, luxaţie, scrânteală, scrântire, scrântitură, sucire. Trimis de siveco, 04.05.2008. Sursa: Sinonime …

    Dicționar Român

  • 46răsucire — RĂSUCÍRE, răsuciri, s.f. 1. Acţiunea de a (se) răsuci şi rezultatul ei; răsuceală. 2. Defect al pieselor de cherestea produs la uscare, care face ca suprafaţa lor să devină elicoidală. 3. (bot.; în sintagma) Răsucirea frunzelor = boală virotică a …

    Dicționar Român

  • 47strămutare — STRĂMUTÁRE, strămutări, s.f. Acţiunea de a (se) strămuta şi rezultatul ei. ♦ Trimitere a unui proces de la o instanţă la alta de acelaşi grad sau de la un organ de urmărire penală la altul. – v. strămuta. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa …

    Dicționar Român

  • 48străpunere — străpunére, străpunéri, s.f. (înv.) 1. deplasare, mutare, strămutare, dislocare. 2. transformare. Trimis de blaurb, 19.01.2007. Sursa: DAR …

    Dicționar Român

  • 49sucitură — SUCITÚRĂ, sucituri, s.f. Faptul de a (se) suci. ♦ Cotitură (a unui drum). – Suci + suf. tură. Trimis de IoanSoleriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  SUCITÚRĂ s. v. răsucire. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  SUCITÚRĂ s. v. cot, cotitură …

    Dicționar Român

  • 50torsiune — TORSIÚNE, torsiuni, s.f. 1. Deplasare relativă a două secţiuni paralele şi transversale ale unui obiect solid; răsucire. ♦ Indice care arată gradul de torsiune (1) al unui material textil. 2. Scrântitură, luxaţie. [pr.: si u ] – Din fr. torsion.… …

    Dicționar Român