degenerare -(in)

  • 1degenerare — DEGENERÁRE, degenerări, s.f. Faptul de a degenera; decădere, stricare, degenerescenţă, degeneraţie. – v. degenera. Trimis de dante, 03.10.2008. Sursa: DEX 98  DEGENERÁRE s. 1. v. atrofie. 2. v. pipernicire. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa:… …

    Dicționar Român

  • 2degenerare — v. intr. [dal lat. degenerare, der. di genus nĕris stirpe ] (io degènero, ecc.; aus. avere ). 1. [allontanarsi dalle qualità, soprattutto morali, della propria stirpe, con la prep. da : d. dagli avi, dalle virtù dei padri ] ▶◀ (non com.)… …

    Enciclopedia Italiana

  • 3degenerare — index degenerate Burton s Legal Thesaurus. William C. Burton. 2006 …

    Law dictionary

  • 4degenerare — de·ge·ne·rà·re v.intr. e tr. (io degénero) CO 1. v.intr. (avere o essere) mutare in peggio, spec. allontanarsi dalle qualità morali e dai valori della propria stirpe o famiglia: degenerare dalla virtù dei padri 2. v.intr. (avere o essere)… …

    Dizionario italiano

  • 5degenerare — {{hw}}{{degenerare}}{{/hw}}v. intr.  (io degenero ; aus. avere ) 1 Allontanarsi dalle qualità tipiche della propria famiglia, stirpe e sim.: degenerare dalle virtù dei padri; SIN. Tralignare. 2 Mutare in peggio: lo scherzo degenerò in rissa. 3… …

    Enciclopedia di italiano

  • 6degenerare — (лат.) вырождаться …

    Словарь ботанических терминов

  • 7degenerare — v. intr. 1. (di persona) tralignare, dirazzare, sbracare 2. (fig.) corrompersi, decadere, pervertirsi, peggiorare, deteriorarsi □ (di scherzo, di discussione, ecc.) passare i limiti, andare a finire male, scadere CONTR. migliorare, perfezionarsi …

    Sinonimi e Contrari. Terza edizione

  • 8dégénérer — [ deʒenere ] v. intr. <conjug. : 6> • 1361; lat. degenerare, de genus, generis « race » 1 ♦ Littér. Perdre les qualités naturelles de sa race. ⇒ s abâtardir. Espèce animale, race qui dégénère. « Les mariages entre parents qui peuvent… …

    Encyclopédie Universelle

  • 9degenera — DEGENERÁ, degenerez, vb. I. intranz. 1. A pierde total sau parţial unele însuşiri morfologice sau funcţionale (caracteristice genului sau speciei), în urma acţiunii unor factori de mediu sau ereditari. 2. fig. A se schimba, a se preface în ceva… …

    Dicționar Român

  • 10degenerescenţă — DEGENERESCÉNŢĂ, degenerescenţe, s.f. Modificarea patologică regresivă, anatomică şi funcţională, a unui ţesut sau a unui organ, ca urmare a suprimării (suprima) legăturii lor cu sistemul nervos sau cu circulaţia sangvină, a unei intoxicaţii grave …

    Dicționar Român