de consum etc

  • 1consum — CONSÚM, consumuri, s.n. 1. Folosire a unor bunuri rezultate din producţie pentru satisfacerea nevoilor producţiei şi ale oamenilor. ♢ Consum productiv = folosire a mijloacelor de producţie pentru crearea de noi bunuri materiale. Consum… …

    Dicționar Român

  • 2multiplicator — MULTIPLICATÓR, (1) multiplicatori, s.m., (2) multiplicatoare, s.n. 1. s.m. (mat.) Factor al unui produs; număr sau expresie cu care se înmulţeşte o altă expresie matematică. 2. s.n. Aparat sau maşină de multiplicare, în special aparat care… …

    Dicționar Român

  • 3aprovizionare — APROVIZIONÁRE, aprovizionări, s.f. 1. Acţiunea de a (se) aproviziona. 2. Serviciu dintr o întreprindere care se ocupă cu aprovizionarea (1). [pr.: zi o ] – v. aproviziona. Trimis de cata, 09.03.2004. Sursa: DEX 98  aprovizionáre s. f. (sil. pro …

    Dicționar Român

  • 4consumer credit — consum′er cred′it n. bus credit extended by a retail store, bank, etc., chiefly for the purchase of consumer goods • Etymology: 1925–30 …

    From formal English to slang

  • 5consuma — CONSUMÁ2, consúm, vb. I. 1. tranz. A nimici, a mistui, a distruge un lucru. 2. tranz. şi refl. fig. A (se) istovi, a (se) epuiza, a(se) slei (de puteri), a (se) uza. – Din fr. consumer, lat. consumere. Trimis de IoanSoleriu, 30.07.2004. Sursa:… …

    Dicționar Român

  • 6comanda — COMANDÁ, cománd, vb. I. tranz. 1. (mil.) A da un ordin sau un semnal pentru executarea unei mişcări, a unei aşezări etc.; a avea comanda unei unităţi armate sau a unei subdiviziuni a armatei. ♦ A porunci, a ordona. 2. A da în lucru (un obiect, o… …

    Dicționar Român

  • 7Zucker [1] — Zucker (Saccharum), gewisse, durch süßen Geschmack ausgezeichnete Substanzen des Pflanzen u. Thierreiches, welche aus Kohlenstoff, Wasserstoff u. Sauerstoff bestehen, durch Chlor od. gewisse Metallchloride beim Erwärmen auf 100° in schwarze… …

    Pierer's Universal-Lexikon

  • 8cheltuială — CHELTUIÁLĂ, cheltuieli, s.f. Faptul de a cheltui; (concr.) bani cheltuiţi. ♢ Cheltuieli de judecată = sumă de bani pe care este obligat s o plătească, pe baza unei hotărâri judecătoreşti, partea care a pierdut un proces părţii care a câştigat… …

    Dicționar Român

  • 9bun — BUN, Ă, (I VIII) buni, e, adj., s.m. şi f., (IX) bunuri, s.n., (X) adv. I. adj. Care are calităţi. 1. Care face în mod obişnuit bine altora, care se poartă bine cu alţii; binevoitor. ♢ expr. Bun la inimă = milostiv. Bun, rău = oricum ar fi.… …

    Dicționar Român

  • 10economie — ECONOMÍE, (2, 3) economii, s.f. 1. Ansamblul activităţilor umane desfăşurate în sfera producţiei, distribuţiei şi consumului bunurilor materiale şi serviciilor. ♦ Economie naţională = totalitatea activităţilor şi interdependenţelor economice la… …

    Dicționar Român