cuie

См. также в других словарях:

• cuie — /ˈkjui/ (say kyoohee) noun Colloquial a cucumber. Also, cu /kju/ (say kyooh), cuey. {cu(cumber) + ie} …  

• culhier — cuié m. cuillère ; tarière ; drague. Culhier per lo cafè : cuillère à café …   Diccionari Personau e Evolutiu

• cui — CUI, cuie, s.n. 1. Piesă mică, cilindrică sau în patru muchii, de metal sau de lemn, turtită la un capăt şi ascuţită la celălalt, cu care se fixează între ele diferite piese, care se bate în zid sau în lemn pentru a servi ca suport etc. ♢ (tehn.) …   Dicționar Român

• cuneiform — CUNEIFÓRM, Ă, cuneiformi, e, adj. Care este în formă de cui. ♢ Scriere cuneiformă = sistem de scriere cu litere în formă de cuie săpate în piatră sau imprimate pe tăbliţe de argilă, folosit de unele popoare orientale antice. ♦ (Substantivat, f.)… …   Dicționar Român

• Constant Tonegaru — Constant (Constantin) Tonegaru Born February 26, 1919(1919 02 26) Galaţi Died February 10, 1952(1952 02 10) (aged 32) Bucharest Occupation poet, journalist, activist, civil servant …   Wikipedia

• dezbate — DEZBÁTE1, dezbát, vb. III. tranz. A discuta pe larg şi adesea în contradictoriu o chestiune, o problemă etc. cu una sau mai multe persoane; a supune ceva discuţiei. ♦ A examina o cauză, un proces (cu participarea ambelor părţi). – Dez + bate… …   Dicționar Român

• cluabilitate — CLUABILITÁTE s.f. (constr.) Proprietate a unui material de a putea fi prins în cuie. [pron. clu a . / cf. fr. clouabilité]. Trimis de LauraGellner, 19.12.2004. Sursa: DN  CLUABILITÁTE s. f. (constr.) proprietate a unui material de a putea fi… …   Dicționar Român

• piron — PIRÓN, piroane, s.n. Cui (de oţel) lung şi gros, curbat (în unghi drept) la unul din capete şi folosit la îmbinarea pieselor unei construcţii de lemn, la fixarea unui obiect greu pe perete etc.; p. gener. cui mare. ♢ expr. (fam.) A face (la)… …   Dicționar Român

• raşchetă — RAŞCHÉTĂ, raşchete, s.f. 1. Daltă încovoiată cu care se rade vopseaua şi rugina de pe o piesă metalică sau de pe un vas. 2. Perie având cuie în loc de peri şi care serveşte la raşchetarea tencuielilor. 3. Unealtă în formă de perie de bordaj, la… …   Dicționar Român

• împuşca — ÎMPUŞCÁ, împúşc, vb. I. 1. tranz. şi refl. A (se) omorî sau a (se) răni cu proiectilul tras de o armă de foc. ♢ expr. (tranz.; fam.) A împuşca francul = a fi în mare lipsă de bani; a trăi din expediente. 2. intranz. A face să iasă prin explozie… …   Dicționar Român

• ţintui — ŢINTUÍ, ţintuiesc, vb. IV. tranz. 1. A prinde, a înţepeni, a fixa, a bate ceva cu cuie, cu ţinte; a pironi. ♢ expr. A ţintui (pe cineva) la stâlp (sau la stâlpul infamiei) = a supune (pe cineva) oprobriului public, a înfiera. ♦ A înfige, a bate… …   Dicționar Român