consultatie
1consultaţie — CONSULTÁŢIE, consultaţii, s.f. 1. Aviz, indicaţie, lămurire dată asupra unor chestiuni de specialitate în discuţie. 2. Examinare a unui pacient de către un medic pentru punerea diagnosticului bolii şi indicarea tratamentului. 3. Îndrumare… …
2consultáţie — s. f. (sil. ţi e), art. con sultáţia (sil. ţi a), g. d. art. consultáţiei; pl. consultáţii, art. consultáţiile (sil. ţi i ) …
3consultativ — CONSULTATÍV, Ă, consultativi, e, adj. Instituit pentru a şi da avizul în probleme determinate, cu caracter de consultaţie. ♢ Organ consultativ = organ care îşi dă părerea autorizată în anumite probleme. Aviz consultativ = părere cerută unui organ …
4expertiză — EXPERTÍZĂ, expertize, s.f. 1. Cercetare cu caracter tehnic făcută de un expert, la cererea unui organ de jurisdicţie sau de urmărire penală ori a părţilor, asupra unei situaţii, probleme etc. a cărei lămurire interesează soluţionarea cauzei. ♦… …
5vizită — VÍZITĂ, vizite, s.f. 1. Faptul de a merge la cineva în scopul unei întrevederi cu caracter prietenesc, oficial sau de curtoazie. ♢ Carte de vizită = bucată mică de carton, dreptunghiulară, pe care este scris numele unei persoane, profesiunea şi… …
6anticameră — ANTICÁMERĂ, anticamere, s.f. Cameră de aşteptare situată la intrarea într un birou, într un cabinet al unei persoane cu funcţie importantă etc. ♢ expr. A face anticameră = a aştepta (mult) până a fi primit în audienţă sau la o consultaţie… …
7consulta — CONSULTÁ, consult, vb. I. 1. tranz. A întreba, a cere o părere, un sfat; a lua avizul unei persoane autorizate. ♦ refl. a se sfătui cu cineva. 2. A cerceta, a examina un text, un izvor etc. pentru a se informa sau a se documenta. – Din fr.… …
8consultant — CONSULTÁNT, Ă, consultanţi, te s.m. şi f. Specialist care dă indicaţii sau trage concluziile în chestiuni care privesc specialitatea sa. – Din fr. consultant. Trimis de RACAI, 30.09.2003. Sursa: DEX 98 consultánt s. m., adj. m., pl.… …
9consultaţiune — CONSULTAŢIÚNE s.f. v. consultaţie. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN …
10fonendoscop — FONENDOSCÓP s.n. (med.) Instrument de consultaţie, format dintr o cameră de rezonanţă care amplifică sunetele; stetoscop. [< fr. phonendoscope]. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN FONENDOSCÓP s. n. stetoscop (1). (< fr.… …
- 1
- 2
