consecratie

  • 1consecraţie — CONSECRÁŢIE s.f. (Rar) Consacraţie. [< fr. consécration]. Trimis de LauraGellner, 18.01.2005. Sursa: DN …

    Dicționar Român

  • 2consacraţie — CONSACRÁŢIE, consacraţii, s.f. (Rar) Consacrare; spec. sacrificiu, ofrandă adusă zeilor. – cf. lat c o n s e c r a t i o , o n i s, fr. c o n s é c r a t i o n. Trimis de Joseph, 28.05.2004. Sursa: DEX 98  consacráţie s. f. (sil. cra ţi e), art …

    Dicționar Român

  • 3Konsekration — Sf liturgische Weihe per. Wortschatz fach. (14. Jh.) Entlehnung. Entlehnt aus l. cōnsecrātio ( ōnis), zu l. sacer heilig und l. con .    Ebenso nndl. consecratie, ne. consecration, nfrz. consécration; Sakrament. lateinisch l …

    Etymologisches Wörterbuch der deutschen sprache