cinism

  • 1cinism — CINÍSM, (rar) cinisme, s.n. Atitudinea omului cinic (1), faptă de om cinic. – Din fr. cynisme, lat. cynismus. Trimis de hai, 14.05.2004. Sursa: DEX 98  cinísm s. n., pl. cinísme Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic  CINÍSM… …

    Dicționar Român

  • 2cinísm — s. n., pl. cinísme …

    Romanian orthography

  • 3diogenism — DIOGENÍSM s.n. (Liv.) Cinism comparabil cu acela al filozofului antic Diogene. [< fr. diogénisme]. Trimis de LauraGellner, 22.02.2005. Sursa: DN  DIOGENÍSM s. n. cinism comparabil cu acela al filozofului antic Diogene. (< fr. diogénisme)… …

    Dicționar Român

  • 4cinic — CÍNIC, Ă, cinici, ce, adj. 1. (Despre oameni; adesea substantivat) Care dă pe faţă, cu sânge rece, fapte sau gânduri condamnabile, care calcă, fără sfială, regulile moralei, de convieţuire socială şi de bună cuviinţă; (despre manifestări ale… …

    Dicționar Român

  • 5impudent — impudént adj. m., pl. impudénţi; f. sg. impudéntă, pl. impudénte Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic  IMPUDÉNT, Ă adj. de o insolenţă dusă până la cinism. (< fr. impudent …

    Dicționar Român

  • 6impudenţă — impudénţă s. f., g. d. art. impudénţei Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic  IMPUDÉNŢĂ s. f. impudoare; aplomb, cinism. (< fr. impudence, lat. impudentia) Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN …

    Dicționar Român

  • 7ubuesc — UBUÉSC, Ă, ubuéşti, adj. Cu caracter comic, crud şi laş. ♦ (p. ext.) Grotesc. (cf. fr. ubuesque) Trimis de tavi, 13.07.2005. Sursa: MDN  UBUÉSC, Ă, ubuéşti, adj. (livr., peior.) Care evocă caracterul grotesc al tatălui Ubu, prin despotism,… …

    Dicționar Român