car(a)bine
1car|a|bine — «KAR uh byn», noun. = carbine. (Cf. ↑carbine) …
2car|bine — «KAHR byn, been», noun. 1. a short, light, automatic or semiautomatic rifle of relatively great power but short range. 2. a short barreled rifle or musket formerly used in the cavalry. Also, carabin, carabine. ╂[< French carabine a small… …
3bine — ba·bine; bear·bine; bine; car·bine; com·bine·ment; cor·y·bul·bine; tur·bine; un·com·bine; yo·him·bine; zal·cit·a·bine; col·um·bine; com·bine; con·cu·bine; bell·bine; …
4car — CAR1, cari, s.m. Nume dat mai multor specii de insecte mici dăunătoare, din ordinul coleopterelor, cu corpul păros şi cu picioarele scurte, care trăiesc în lemn şi se hrănesc cu acesta. – lat. carius (= caries). Trimis de valeriu, 30.10.2008.… …
5car·bine — /ˈkɑɚˌbiːn, ˈkɑɚˌbaın/ noun, pl bines [count] : a short, light rifle …
6Carabine — Car a*bine (k[a^]r [.a]*b[imac]n), n. (Mil.) A carbine. [1913 Webster] …
7carbine — car|bine [ˈka:baın US ˈka:r ] n [Date: 1600 1700; : French; Origin: carabine, from carabin soldier with a gun ] a short light ↑rifle …
8carbine — car|bine [ kar,baın ] noun count a short light RIFLE …
9carbine — car·bine …
10carbine — car•bine [[t]ˈkɑr bin, baɪn[/t]] n. 1) mil a light, gas operated semiautomatic rifle 2) mil any of various short barreled muskets or rifles used, orig. by cavalry troops, since c1600 • Etymology: 1595–1605; < MF carabine …