bracare

  • 1bracare — BRACÁRE s.f. Rotire a părţii mobile a unor sisteme tehnice pentru a fi aduse sau orientate într o anumită poziţie sau direcţie. – După fr. braquage. Trimis de valeriu, 21.03.2003. Sursa: DEX 98  bracáre s. f., g. d. art. bracării Trimis de… …

    Dicționar Român

  • 2bracaj — bracáj s. n., pl. bracáje Trimis de siveco, 05.08.2007. Sursa: Dicţionar ortografic  BRACÁJ s.n. (tehn.) Bracare. [< fr. braquage]. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN  BRACÁJ s. n …

    Dicționar Român

  • 3îmbrăca — ÎMBRĂCÁ, îmbrác, vb. I. refl. şi tranz. 1. A( şi) acoperi corpul cu veşminte. ♦ refl. A purta haine de o anumită croială, de o anumită calitate etc. 2. A şi procura sau a procura cuiva hainele trebuincioase. 3. A (se) acoperi, a (se) înveli. ♦… …

    Dicționar Român