bolnav
61cataros — catarós adj. m., pl. cataróşi; f. sg. cataroásă, pl. cataroáse Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic CATARÓS, OÁSĂ adj., s.m. şi f …
62cearcăn — CEÁRCĂN, cearcăne, s.n. 1. Cerc vânăt în jurul ochilor la un om obosit sau bolnav. 2. Cerc de vapori vizibil uneori în jurul soarelui sau al lunii; halo. – Refăcut din *cearcene (pl. lui *cearcen < lat. circinus). Trimis de valeriu, 03.03.2003 …
63ciolac — CIOLÁC, Ă, ciolaci, ce, adj. (reg.; despre mâini, picioare; p. ext. despre oameni) Ciung; schilod; paralizat. – Din tc. çolak. Trimis de hai, 16.05.2004. Sursa: DEX 98 CIOLÁC adj., s. v. ciung, ciunt. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa …
64ciumat — CIUMÁT, Ă, ciumaţi, te, adj., s.m. şi f. (Adesea fig.) (Om) contaminat sau bolnav de ciumă. – Ciumă + suf. at. Trimis de hai, 21.05.2004. Sursa: DEX 98 CIUMÁT adj. (med.) (livr …
65cloroformiza — CLOROFORMIZÁ, cloroformizez, vb. I. tranz. A anestezia, a adormi un bolnav cu ajutorul cloroformului înaintea unei intervenţii chirurgicale. – Cloroform + suf. iza. Trimis de RACAI, 30.09.2003. Sursa: DEX 98 cloroformizá vb., ind. prez. 1 sg.… …
66clorotic — CLORÓTIC, Ă, clorotici, ce, adj., s.m. şi f. (Om) bolnav de cloroză; p. ext. (om) palid, anemic, bolnăvicios, fără vigoare, firav. – Din fr. chlorotique. Trimis de hai, 03.06.2004. Sursa: DEX 98 clorótic adj. m., s …
67convalescent — CONVALESCÉNT, Ă, convalescenţi, te, adj., s.m. şi f. (Persoană) care se află în convalescenţă, pe cale de însănătoşire. – Din fr. convalescent, lat. convalescens, ntis. Trimis de IoanSoleriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 CONVALESCÉNT s., adj. (med …
68căpătâi — CĂPĂTẤI, căpătâie, s.n. 1. Parte a patului sau a oricărui alt obiect, pe care se pune capul; p. ext. pernă sau alt obiect pe care se pune capul. ♢ loc. adj. şi adv. Fără căpătâi = fără ocupaţie (bine definită), fără rost. ♢ expr. A sta la… …
69delir — DELÍR, deliruri, s.n. 1. Tulburare a conştiinţei, manifestată prin halucinaţii, aiurări, iluzii etc., întâlnită în unele boli mintale, în stări febrile etc. 2. fig. Stare de exaltare, de extaz, de frenezie; entuziasm excesiv. – Din fr. délire.… …
70derivativ — DERIVATÍV, Ă, derivativi, e, adj. Care trage sau abate ceva în altă parte. ♦ (med.; adesea substantivat, n.) Care se referă la evacuarea surplusului de sânge dintr un organ bolnav, în scopul favorizării unei funcţionări normale a inimii, şi la… …
