biruri

См. также в других словарях:

• bir — BIR, biruri, s.n. 1. Impozitul principal perceput în statele feudale româneşti de la ţărani şi meşteşugari; p. gener. (pop.) impozit. ♢ expr. A da bir cu fugiţii = a dispărea, a fugi (în mod laş) dintr un loc. 2. (înv.) Tribut. – Din magh. bér.… …   Dicționar Român

• pârcălab — PÂRCĂLÁB, pârcălabi, s.m. 1. Titlu dat în evul mediu, în ţările româneşti, persoanelor însărcinate cu conducerea unui judeţ, a unui ţinut, a unei cetăţi, având atribuţii militare, administrative şi judecătoreşti; persoană care purta acest titlu.… …   Dicționar Român

• bir — s. n., pl. bíruri …   Romanian orthography

• birar — BIRÁR, birari, s.m. (înv. şi arh.) Încasator de biruri; perceptor. – Din bir+ suf. ar. Trimis de paula, 13.09.2007. Sursa: DLRM  BIRÁR s. v. agent de percepţie, perceptor. Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime  birár s …   Dicționar Român

• dăbilar — DĂBILÁR, dăbilari, s.m. (înv.) Strângător de biruri. – Dabilă + suf. ar. Trimis de ionel bufu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  DĂBILÁR s. v. agent de percepţie, perceptor. Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime  dăbilár s. m …   Dicționar Român

• haraci — HARÁCI, haraciuri, s.n. Tribut anual pe care ţările vasale îl plăteau Imperiului Otoman. ♦ Tribut, dare. ♦ Una dintre cele patru rate în care se achitau dările. – Din tc. haraç. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  HARÁCI s. v. tribut.… …   Dicționar Român

• plocon — PLOCÓN, plocoane, s.n. 1. Dar omagial intrând în obligaţiile vasalilor către Poartă sau ale supuşilor către curtea domnească sau către stăpânul moşiei; (astăzi, fam.) dar, cadou (făcut adesea pentru un serviciu, o favoare). ♢ expr. A duce (sau a… …   Dicționar Român

• prăda — PRĂDÁ, prad, vb. I. tranz. A jefui, a devasta, a pustii o ţară, un ţinut etc.; a jefui, a fura cuiva bunuri de preţ. ♦ A sărăci, a ruina pe cineva prin acte silnice, prin biruri, amenzi, impozite copleşitoare. – lat. praedare. Trimis de… …   Dicționar Român

• răbojar — răbojár, răbojári, s.m. (înv.) încasator de biruri, perceptor. Trimis de blaurb, 10.11.2006. Sursa: DAR …   Dicționar Român

• sameş — SÁMEŞ, sameşi, s.m. 1. Funcţionar administrativ din trecut, îndeplinind funcţia de contabil, casier şi strângător de biruri pe judeţ. 2. (reg.) Administrator sau logofăt de moşie. – Samă + suf. eş. Trimis de IoanSoleriu, 17.07.2004. Sursa: DEX 98 …   Dicționar Român

• scut — SCUT, scuturi, s.n. 1. Armă defensivă de metal, de piele etc., de diverse forme şi mărimi, cu care luptătorii din antichitate şi din evul mediu îşi apărau pieptul de lovituri; pavăză. ♦ (Rar) Blazon (în formă de scut 1). 2. fig. Apărare, ocrotire …   Dicționar Român