aràbile
1arabile — a·rà·bi·le agg. CO che si può arare: campo, terra arabile Contrari: inarabile. {{line}} {{/line}} DATA: 1320. ETIMO: dal lat. arabĭle(m), v. anche arare …
2arabile — {{hw}}{{arabile}}{{/hw}}agg. Che si può arare …
3arabile — pl.m. e f. arabili …
4agrogeologie — AGROGEOLOGÍE s.f. Ştiinţă agricolă care se ocupă cu studiul rocilor pe care s au format soluri arabile; vechea denumire a pedologiei. [pr.: ge o ] – Din fr. agrogéologie. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 AGROGEOLOGÍE s. – v.… …
5arabil — ARÁBIL, Ă, arabili, e, adj. (Despre pământ) Bun pentru arat şi cultivat; arător. – Din fr. arable, lat. arabilis. Trimis de ana zecheru, 08.03.2004. Sursa: DEX 98 ARÁBIL adj. cultivabil, (rar) arător. (Pământ arabil.) Trimis de siveco,… …
6inarabile — i·na·rà·bi·le agg. CO di terreno, campo e sim., che non si presta all aratura Contrari: arabile. {{line}} {{/line}} DATA: av. 1704. ETIMO: der. di arabile con 2in …
7ANDELANGUS — vox crebro occurrens in veter. traditionum Chartis, hâc ferme semper formulâ: Per festucam atque per andelangum tradere, donare; praesertim in Formulis Lindenbrog. Per festucam, et andelaginem (nam et haec formatio vocis est) et per ramos arborum …
8rinnovo — rin·nò·vo s.m. 1. AU il rinnovare, il rinnovarsi e il loro risultato: il rinnovo di un abbonamento, di un documento; proroga: chiedere, ottenere il rinnovo di un contratto; ripetizione: accetti il rinnovo delle mie scuse, dei nostri migliori… …
9arábil — adj. m., pl. arábili; f. sg. arábilã, pl. arábile …
10iriga — IRIGÁ, irighéz (iríg), vb. I. tranz. A aplica, a efectua lucrări de irigaţii pe un teren arabil. ♦ (Despre sânge) A circula într un organism, într un organ, într un ţesut. – Din fr. irriguer, lat. irrigare. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX… …
- 1
- 2
