apucă

См. также в других словарях:

• apuca — APUCÁ, apúc, vb. I. I. 1. tranz. A prinde, a lua, a înşfăca, a înhăţa (cu mâna). ♦ A pune mâna (în grabă) pe ce are la îndemână; a lua, a şi însuşi ceva la repezeală. ♢ expr. (intranz.) (Care) pe unde apucă = (Care) pe unde nimereşte. Pe apucate …   Dicționar Român

• apucá — vb., ind. prez. 1 sg. apúc, 3 sg. şi pl. apúcã …   Romanian orthography

• prinde — PRÍNDE, prind, vb. III. I. 1. tranz. A apuca ceva sau pe cineva cu mâna, cu ajutorul unui instrument etc. ♢ expr. Parcă (l )a prins pe Dumnezeu de (un) picior, se spune când cineva are o bucurie mare, neaşteptată. ♦ (Despre animale) A apuca cu… …   Dicționar Român

• apucat — APUCÁT2, Ă, apucaţi, te, adj. (În superstiţii; adesea substantivat) (Om) chinuit de diavol; p. ext. (persoană) care se enervează repede, care se manifestă cu violenţă. ♦ (pop.; despre copii) Bolnav de colici. – v. apuca. Trimis de RACAI,… …   Dicționar Român

• angaja — ANGAJÁ, angajez, vb. I. 1. tranz. şi refl. A lua pe cineva sau a intra în slujbă; a (se) încadra într un loc de muncă; a (se) tocmi. ♦ tranz. A primi să efectueze o lucrare, o însărcinare specială etc. în condiţii determinate. A angaja o lucrare… …   Dicționar Român

• apucător — APUCĂTÓR, OÁRE, apucători, oare, adj., s.n. 1. adj. Care apucă, cu care se apucă. ♦ fig. (Despre oameni) Lacom, hrăpăreţi 2. s.n. (Parte a unui) aparat cu care se apucă o greutate pentru a o ridica sau a o transporta. – Apuca + suf. ător. Trimis… …   Dicționar Român

• cuprinde — CUPRÍNDE, cuprínd, vb. III. I. tranz. 1. A prinde, a apuca ceva de jur împrejur cu mâinile sau cu braţele. ♦ tranz. şi refl. recipr. A (se) îmbrăţişa. ♦ (înv.) A lua prizonier; a captura. 2. fig. A îmbrăţişa cu privirea; a vedea; a înţelege, a… …   Dicționar Român

• ciupi — CIUPÍ, ciupesc, vb. IV. 1. tranz. A apuca cu vârful degetelor sau cu unghiile de pielea sau de carnea cuiva, strângând o şi provocând durere; a pişca. ♢ refl. Se ciupeşte singur. ♦ A apuca, a muşca ori a înţepa cu ciocul sau cu gura. ♦ fig. A… …   Dicționar Român

• lua — LUÁ, iau, vb. I. tranz. I. 1. A prinde un obiect în mână spre a l ţine (şi a se servi de el) sau spre a l pune în altă parte. ♢ expr. A lua altă vorbă = a schimba (cu dibăcie) subiectul unei discuţii. A( şi) lua picioarele la spinare = a pleca… …   Dicționar Român

• hap — HAP1 interj. Cuvânt care imită zgomotul produs de apucarea sau de înghiţirea rapidă a ceva. – Onomatopee. Trimis de gall, 30.06.2002. Sursa: DEX 98  HAP2, hapuri, s.n. (pop. şi fam.) Medicament preparat în formă de pastilă sau de caşetă, pentru… …   Dicționar Român

• pişca — PIŞCÁ, pişc, vb. I. 1. tranz. A prinde cu degetele pielea sau carnea cuiva, ridicând o sau strângând o şi producând o senzaţie dureroasă; a ciupi. ♦ A apuca cu degetele coardele unor instrumente muzicale, ridicându le puţin şi dându le drumul,… …   Dicționar Român