altcineva
91patriot — PATRIÓT, Ă, patrioţi, te, s.m. şi f. 1. Persoană care îşi iubeşte patria (1) şi luptă pentru apărarea şi prosperitatea ei. 2. (înv.) Persoană originară din aceeaşi patrie sau regiune cu altcineva; compatriot. [pr.: tri ot] – Din ngr. patriótis,… …
92peznui — peznuí, peznuiésc, vb. IV (reg.) a confunda (pe cineva cu altcineva). Trimis de blaurb, 18.09.2006. Sursa: DAR …
93peţitor — PEŢITÓR, OÁRE, peţitori, oare, subst. 1. s.m. şi f. Persoană care, în numele unui bărbat, cere în căsătorie o fată, de obicei adresându se părinţilor sau rudelor acesteia; (înv. şi pop.; la m.) bărbat care cere (pentru sine) în căsătorie o fată.… …
94picior — PICIÓR, picioare, s.n. 1. Fiecare dintre cele două membre inferioare ale corpului omenesc, de la şold până la vârful degetelor, şi fiecare dintre membrele celorlalte vieţuitoare, care servesc la susţinerea corpului şi la deplasarea în spaţiu. ♢… …
95piele — PIÉLE, piei, s.f. 1. Ţesut conjunctiv epitelial care acoperă întreaga suprafaţă a corpului animalelor vertebrate şi a celor mai multe dintre nevertebrate; spec. epiderma omului. ♢ loc. adj. şi adv. În (sau cu) pielea goală = complet dezbrăcat;… …
96potrivit — POTRIVÍT1 s.n. Potrivire; aranjare, aşezare. – v. potrivi. Trimis de oprocopiuc, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 POTRIVÍT2, Ă, potriviţi, te, adj. 1. Care are însuşiri comune cu altcineva sau cu altceva, care se armonizează cu cineva sau cu ceva;… …
97potrivă — POTRÍVĂ s.f. Egalitate, perfectă asemănare (cu cineva sau cu ceva); ceea ce se potriveşte, seamănă perfect cu altcineva sau cu altceva. ♢ loc. adj. şi adv. Pe (sau de) potriva... = asemenea, egal, pe măsura... (înv.) Din potrivă = din cealaltă… …
98poziţie — POZÍŢIE, poziţii, s.f. 1. Loc pe care îl ocupă cineva sau ceva (în raport cu altcineva sau cu altceva); fel, mod în care este aşezat cineva sau ceva (în spaţiu); p. ext. peisaj din natură. ♦ Loc pe care îl ocupă o notă sau o cheie pe portativ;… …
99preceda — PRECEDÁ, precéd, vb. I. tranz. A exista, a se produce înainte de altceva în timp; a se afla, a se găsi înainte de altceva sau de altcineva în spaţiu, într o ierarhie etc. – Din fr. précéder, lat. praecedere. Trimis de oprocopiuc, 21.08.2008.… …
100precumpăni — PRECUMPĂNÍ, precumpănesc, vb. IV. 1. intranz. A avea mai multă greutate, influenţă, importanţă decât altcineva sau altceva; a constitui elementul hotărâtor, a predomina; p. ext. a birui, a triumfa. 2. tranz. A ţine în cumpănă, a echilibra; a… …
