altcineva
81nediferenţiat — NEDIFERENŢIÁT, Ă, nediferenţiaţi, te, adj. Care nu se deosebeşte, nu se distinge cu nimic (de altceva sau de altcineva). [pr.: ţi at] – Ne + diferenţiat. Trimis de RACAI, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 Nediferenţiat ≠ diferenţiat Trimis de siveco,… …
82neimitat — NEIMITÁT adj. v. ORIGINAL (2). (Despre idei, teorii, opere etc.) Care este propriu unei persoane sau unui autor; neimitat după altcineva; personal, nou, inedit. [DEX 98] Trimis de gall, 09.02.2008. Sursa: Neoficial …
83numai — NÚMAI adv. 1. (Indică restricţia sau exclusivitatea) Nu mai mult de(cât)..., nu altceva sau altcineva decât..., nimeni sau nimic în afară de..., nu altfel decât..., nu altă dată sau în altă împrejurare decât..., nu în alt loc decât..., nu în alt… …
84obiecta — OBIECTÁ, obiectez, vb. I. tranz. A face o obiecţie; a arăta argumentele pentru care se contestă ceea ce susţine altcineva; a contesta, a invoca motive, a găsi pricină. – Din obiecţie. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 OBIECTÁ vb …
85omolog — OMOLÓG, OÁGĂ, omologi, oage, adj., s.m. 1. adj. (Despre două elemente aparţinând unor figuri geometrice între care există o corespondenţă determinată) Care corespunde, care se află în corespondenţă. Laturi omoloage. 2. adj. (Despre o substanţă… …
86opri — OPRÍ, opresc, vb. IV. 1. tranz. A întrerupe (brusc) o mişcare, o acţiune, un proces, un fenomen în desfăşurare, a face să înceteze, să stea pe loc; a stăvili, a curma. ♦ refl. A conteni, a înceta, a stagna. 2. intranz. şi refl. A sta pe loc; p.… …
87original — ORIGINÁL, Ă, originali, e, adj. 1. (Despre acte, documente, opere artistice şi literare, fotografii etc.; adesea substantivat, n.) Care constituie întâiul exemplar, care a servit sau poate servi drept bază pentru copii, reproduceri sau… …
88participa — PARTICIPÁ, partícip, vb. I. intranz. A lua parte la o activitate, la o acţiune, la o discuţie. ♦ spec. A lua parte la o întreprindere economică, contribuind cu bani sau cu alte valori materiale (cu scopul de a obţine un câştig). ♦ A împărtăşi… …
89pasa — PASÁ, pasez, vb. I. tranz. 1. (Sport) A trimite mingea unui coechipier. 2. (fam.) A da sau a ceda cuiva ceva; a face să ajungă sau să treacă în mâna altuia, a transmite altuia. 3. A trece prin sită fructe sau legume; a zdrobi, a mărunţi. – Din fr …
90pataramă — PATARÁMĂ, patarame, s.f. Întâmplare neplăcută sau neobişnuită; păţanie. ♢ expr. A şti patarama cuiva = a cunoaşte slăbiciunile sau defectele cuiva, a şti cât preţuieşte cineva. A da (sau a cădea, a ajunge, a gusta) patarama cuiva = a o păţi la… …
