altcineva

  • 51concitadin — CONCITADÍN, Ă, concitadini, e, s.m. şi f. Persoană considerată în raport cu alta care locuieşte în acelaşi oraş cu ea; (rar) conorăşean. – Din it. concitadino. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  concitadín s. m., pl. concitadíni… …

    Dicționar Român

  • 52confirma — CONFIRMÁ, confirm, vb. I. tranz. 1. A recunoaşte justeţea unei afirmaţii făcute de altcineva mai înainte; a atesta, a mărturisi autenticitatea, exactitatea unui lucru; a întări o ipoteză, o afirmaţie etc. 2. (jur.) A renunţa la dreptul de a cere… …

    Dicționar Român

  • 53confunda — CONFUNDÁ, confúnd, vb. I. 1. tranz. A lua o persoană drept alta sau un lucru drept altul; a asemăna, a asemui. 2. refl. A forma un singur tot; a se contopi. – Din fr. confondre, lat. confundere. Trimis de ana zecheru, 27.06.2002. Sursa: DEX 98 … …

    Dicționar Român

  • 54conlocui — CONLOCUÍ, conlocuiésc, vb. IV. intranz. (înv.) A locui împreună cu altcineva; a coabita. – Con1 + locui (după fr. cohabiter). Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  conlocuí vb. → locui Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Dicţionar… …

    Dicționar Român

  • 55conlocuitor — CONLOCUITÓR, OÁRE, conlocuitori, oare, adj., s.m. şi f. (Persoană) care locuieşte împreună cu altcineva. [pr.: cu i ] – Conlocui + suf. tor. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  conlocuitór adj., s. m. → locuitor …

    Dicționar Român

  • 56coocupant — COOCUPÁNT, Ă, coocupanţi, te, s.m. şi f. Persoană care ocupă un loc, împreună cu una sau mai multe persoane. – Din fr. coocupant. Trimis de IoanSoleriu, 30.07.2004. Sursa: DEX 98  coocupánt s. m., pl. coocupánţi Trimis de siveco, 10.08.2004.… …

    Dicționar Român

  • 57coscenarist — COSCENARÍST, Ă, coscenarişti, ste, s.m. şi f. Coautor de scenariu. – Co + scenarist. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  coscenaríst s. m. → scenarist Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Dicţionar ortografic  COSCENARÍST, Ă s. m …

    Dicționar Român

  • 58cumulativ — CUMULATÍV, Ă, cumulativi, e, adj. Care cumulează. ♦ (Adverbial) Concomitent, în acelaşi timp, simultan. – Din fr. cumulatif. Trimis de IoanSoleriu, 01.08.2004. Sursa: DEX 98  cumulatív adj. m., pl. cumulatívi; f. sg. cumulatívă …

    Dicționar Român

  • 59câine — CẤINE, câini, s.m. 1. Animal mamifer carnivor, domesticit, folosit pentru pază, vânătoare etc. (Canis familiaris). ♢ expr. (ir.) A trăi (sau a se înţelege, a se iubi etc.) ca câinele cu pisica sau a se mânca ca câinii, se spune despre două sau… …

    Dicționar Român

  • 60da — DA1 adv. Cuvânt care se întrebuinţează pentru a răspunde afirmativ la o întrebare sau pentru a exprima o afirmaţie, un consimţământ. ♢ loc. adv. Ba da, exprimă răspunsul afirmativ la o întrebare negativă. – Din bg., rus., scr. da. Trimis de ionel …

    Dicționar Român