acoperiș

См. также в других словарях:

• acoperiş — ACOPERÍŞ, acoperişuri, s.n. Partea de deasupra care acoperă şi protejează o clădire de intemperii; acoperământ. – Acoperi + suf. iş. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  ACOPERÍŞ s. acoperământ, înveliş, învelitoare, (înv. şi pop.)… …   Dicționar Român

• acoperíş — s. n., pl. acoperíşuri …   Romanian orthography

• marchiză — MARCHÍZĂ, marchize, s.f. I. Soţie sau fiică de marchiz. II. 1. Acoperiş (de sticlă) prins într o armătură de fier şi aşezat deasupra intrării principale a unei case în scopul protejării intrării de intemperii. 2. Încăpere cu (acoperiş şi) pereţi… …   Dicționar Român

• capotă — CAPÓTĂ, capote, s.f. 1. Îmbrăcăminte din tablă sau din alt material cu care se acoperă un sistem tehnic în vederea protejării lui. 2. Acoperiş pliabil al unui autovehicul. – Din fr. capote. Trimis de valeriu, 11.02.2003. Sursa: DEX 98  capótă s …   Dicționar Român

• fleşă — FLÉŞĂ, fleşe, s.f. 1. Acoperiş foarte înalt, în formă de piramidă sau de con, folosit, mai ales în evul mediu, la construcţiile monumentale ale bisericilor. 2. Partea din spate a afetului unui tun. 3. Procedeu ofensiv la scrimă, constând din… …   Dicționar Român

• mansardă — MANSÁRDĂ, mansarde, s.f. Încăpere sau ansamblu de încăperi locuibile, aşezate imediat sub acoperiş (având tavanul şi pereţii oblici şi neregulaţi); etaj situat imediat sub acoperişul unei clădiri. – Din fr. mansarde. Trimis de claudia, 13.09.2007 …   Dicționar Român

• terasă — TERÁSĂ1, terase, s.f. 1. Construcţie deschisă, anexă a unei clădiri, aşezată la nivelul parterului, al unui etaj sau pe acoperiş (servind ca loc de odihnă sau de agrement). ♦ Suprafaţă plană amenajată pe o ridicătură de teren, în parcuri sau în… …   Dicționar Român

• versant — VERSÁNT, versante, s.n. Fiecare dintre cele două coaste ale unui munte sau ale unui deal; pantă. ♦ Fiecare dintre suprafeţele înclinate ale unui acoperiş. [pl. si: (m.) versanţi] – Din fr. versant. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 …   Dicționar Român

• Покрытие здания — верхнее ограждение здания для защиты помещений от внешних климатических факторов и воздействий. Источник: Словарь архитектурно строительных терминов верхняя ограждающая конструкция, отделяющая помещения здания от наружной среды и защищающая их от …   Строительный словарь

• acoperământ — ACOPERĂMẤNT, acoperăminte, s.n. Ceea ce serveşte la acoperit; (în special) acoperiş. [var.: acoperemấnt s.n.] – Acoperi + suf. ământ (după coperământ). Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  ACOPERĂMÂNT s. 1. v. acoperiş. 2. (bis.) ( …   Dicționar Român

• cerdac — CERDÁC, cerdace, s.n. 1. Mic pridvor, uneori închis cu geamlâc, situat pe una sau pe mai multe laturi ale unei clădiri; galerie deschisă, mărginită de stâlpi (la vechile case boiereşti sau la mănăstiri); verandă, pridvor. ♦ (impr.) Balcon. 2.… …   Dicționar Român