acanta
41acanto--acanto — a·càn·to a·càn·to conf. TS scient. spina, aculeo; munito di spine, di aculei: acantocefalo, acantofide {{line}} {{/line}} VARIANTI: acanta. ETIMO: dal gr. akantho , cfr. ákantha …
42ossiacanta — os·si·a·càn·ta s.f. OB biancospino {{line}} {{/line}} DATA: 1563. ETIMO: dal lat. scient. (Crataegus) oxyacantha, dal gr. oksuákantha, comp. di oksu 1ossi e akantha acanta …
43compozit — COMPOZÍT, Ă, compoziţi, te, adj., s.f., s.n. 1. adj. Alcătuit din elemente disparate, felurite. ♢ Ordinul compozit (şi substantivat, n.) = ordin arhitectonic antic, caracterizat în special prin capitelul cu volute şi cu foi de acantă, rezultat… …
44urs — URS, urşi, s.m. 1. Mamifer omnivor cu trupul masiv, acoperit de o blană brună negricioasă sau roşcată, cu botul ascuţit şi cu coada scurtă (Ursus arctos). ♢ Urs alb (sau polar) = specie de urs cu blana albă, care trăieşte în regiunile arctice… …
45zmeură — ZMÉURĂ s.f. Fructul zmeurului. [pr.: zme u ] – et. nec. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ZMÉURĂ s.f. zmeură (prob. dintr o formă primitivă *smeu, cu pl. neutru smeuri, de unde forma de sg. prezentă; relaţia cu zmeu este posibilă …
