a inv präd

  • 1pradă — PRÁDĂ, prăzi, s.f. 1. Faptul de a prăda; prădare, jefuire, jaf; devastare. 2. (concr.) Totalitatea bunurilor materiale şi (în trecut) a persoanelor luate de cel care pradă (mai ales în timp de război). ♢ loc. vb. (înv.) A face pradă = a prăda. 3 …

    Dicționar Român