a fi pe punctul de
1tur — TUR1, tururi, s.n. 1. Mişcare circulară a unui corp în jurul unui ax sau al unui punct fix, efectuată până la revenirea în punctul de plecare; înconjur; (sport) distanţă egală cu lungimea pistei, considerată de la punctul de plecare al… …
2vertex — VÉRTEX s.n. 1. (anat.) Sinciput. 2. (mar.) Punctul ortodromei cu latitudinea cea mai ridicată. 3. (met.) Punctul cel mai vestic atins de traiectoria unui ciclon. – Din fr., lat. vertex. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 VÉRTEX s …
3da — DA1 adv. Cuvânt care se întrebuinţează pentru a răspunde afirmativ la o întrebare sau pentru a exprima o afirmaţie, un consimţământ. ♢ loc. adv. Ba da, exprimă răspunsul afirmativ la o întrebare negativă. – Din bg., rus., scr. da. Trimis de ionel …
4incidenţă — INCIDÉNŢĂ, incidenţe, s.f. 1. Întâlnire a unor raze (sau a unor fascicule de raze) de lumină între ele sau cu o suprafaţă. ♢ Punct de incidenţă = punct în care o rază de lumină întâlneşte un corp sau suprafaţa de separaţie a două medii. Unghi de… …
5refrigera — REFRIGERÁ, refrigerez, vb. I. tranz., intranz. şi refl. A (se) răci până la o temperatură apropiată de punctul de îngheţare. – Din fr. réfrigerer. Trimis de IoanSoleriu, 04.07.2004. Sursa: DEX 98 refrigerá vb. (sil. fri ), ind …
6ablativ — ABLATÍV, ablative, s.n. Caz al declinării în unele limbi, care exprimă despărţirea de un loc, punctul de plecare, instrumentul, cauza sau alt complement circumstanţial. ♢ Ablativ absolut = construcţie sintactică specifică limbilor latină şi… …
7afeliu — AFÉLIU s.n. Punctul cel mai depărtat de Soare de pe orbita unei planete. – Din fr. aphélie. Trimis de ana zecheru, 26.06.2008. Sursa: DEX 98 Afeliu ≠ periheliu Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime aféliu s. n. (sil. li u), art.… …
8amplitudine — AMPLITÚDINE, amplitudini, s.f. Lungimea drumului între poziţiile extreme ale unui corp care oscilează. ♦ (mat.) Mărimea unui arc. ♦ fig. Întindere, amploare. – Din lat. amplitudo, inis, fr. amplitude. Trimis de ana zecheru, 26.05.2008. Sursa: DEX …
9atitudine — ATITÚDINE, atitudini, s.f. 1. Ţinută sau poziţie a corpului. 2. Fel de a fi sau de a se comporta (reprezentând adesea o anumită concepţie); comportare. ♢ expr. A lua atitudine = a şi manifesta poziţia, a şi afirma (cu hotărâre) punctul de vedere …
10culminaţie — CULMINÁŢIE, culminaţii, s.f. Trecere a unui astru la meridianul unui loc. ♢ Punct de culminaţie = punctul cel mai înalt deasupra orizontului atins de un astru pe bolta cerească. – Din fr. culmination. Trimis de LauraGellner, 31.07.2004. Sursa:… …
