întrece cu gluma

  • 1întrece — ÎNTRÉCE, întréc, vb. III. tranz. 1. A depăşi pe cineva în mers, a lăsa în urmă. 2. A dovedi superioritate faţă de cineva, într o anumită privinţă; a depăşi. ♦ refl. recipr. A căuta să se depăşească unul pe altul. ♢ loc. adv. Pe întrecute =… …

    Dicționar Român

  • 2glumă — GLÚMĂ1, glume, s.f. Scurtă poveste plină de haz (şi cu un final neaşteptat), care provoacă râs şi veselie. v. anecdotă. ♢ loc. adv. În glumă = fără nici o intenţie serioasă, fără răutate. Fără glumă = în mod serios. Nu glumă! = cu adevărat,… …

    Dicționar Român

  • 3şagă — ŞÁGĂ, şăgi, s.f. (pop.) Glumă. ♢ loc. adv. În şagă = fără seriozitate, într o doară. Fără şagă = în mod serios. ♢ loc. vb. A face şagă = a şugui; a glumi. ♢ expr. Nu i vreme de şagă = nu i momentul potrivit pentru glumit. A se întrece cu şaga = a …

    Dicționar Român

  • 4prea — adv. 1. Mai mult decât (este necesar), din cale afară de..., peste măsură, extrem de..., foarte (mult). ♢ expr. Nu (sau nici) prea = nu chiar, nu tocmai, nu foarte; potrivit. A fi prea din cale afară (sau prea de tot) = a depăşi orice limită… …

    Dicționar Român