-
1 Затвердеть
- indurare; rigescere; -
2 делать жёстким
vgener. inasprire, indurare -
3 делать твёрдым
vgener. assodare, indurare, rassodare, solidare, sodare, solidificare -
4 закалять
несов.см. закаливать* * *v1) gener. crogiolare (стекло), fortificare, temperare, agguerrire, assodare (òåëî), maturare, rassodare, ritemprare2) liter. indurare, corazzare3) eng. temprare -
5 ожесточать
несов.см. ожесточить* * *v1) gener. indurare, incrudelire, rincrudelire, rincrudire, disumanare, esasperare, inacerbire, inferocire2) liter. irrigidire -
6 ожесточать сердце
vgener. indurare il cuore -
7 укреплять
несов.см. укрепить* * *v1) gener. afforzare (город), allenare, assicurare, assodare, avvalorare, fermare, fissare, francheggiare, impermutabile, insaldare, irrigidire, maturare, munire, raffermare, rassodare, restaurare, ristorare, ritemprare, solidare, infortire, inforzare, ingagliardire, ravvigorire, rinvigorire, consolidare, figgere, fortificare, impolpare, invigorire (+A), irrobustire, potenziare (+A), rafforzare, ravvalorare, ravvivare le forze, rinforzare, rinsaldare, rinsanguare (здоровье), ristringere, sodare2) med. attonare3) liter. cementare, indurare (организм)4) eng. francare, incastellare5) construct. armare, rincalzare6) fin. potenziare -
8 упрямиться
impuntarsi, incaponirsi, ostinarsi* * *несов.ostinarsi, impuntarsi, incaponirsi, incocciarsi; intestardirsi предосуд.перестань, не упря́мься — non fare il testardo / difficile
* * *v1) gener. coccio, imbestialire, impennarsi, inzuccare, astinarsi, far il restio, fare il duro, fissarsi, impuntarsi, impuntigliarsi, incaparbire, incaparbirsi, incaponirsi (a, di +inf.), incocciare, incornarsi, indurar la fronte, intestarsi, mettere i piedi al muro, ostinarsi, piccarsi, pigliarsi i cocci, puntarsi, puntigliarsi2) liter. indurarsi, ricalcitrare, indurare la fronte -
9 Крепиться
- se indurare; invalescere; in re perstare; perseverare; animum obfirmare; -
10 Укреплять
- communire; munire; immunire; firmare; confirmare; affirmare; sistere; indurare; fundare; corroborare; destinare (naves ancoris; antennas ad malos); confortare (seras portarum; manus); stabilire (stipites; dentes mobiles; rempublicam); vegetare; alere (vires; pilos); armare (muros propugnaculis);
См. также в других словарях:
îndurare — ÎNDURÁRE, îndurări, s.f. Acţiunea de a (se) îndura şi rezultatul ei; putere de a răbda; răbdare; milă, compătimire, bunătate. – v. îndura. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ÎNDURÁRE s., interj. 1. s. v. iertare. 2. interj. v.… … Dicționar Român
indurare — in·du·rà·re v.tr. e intr. LE 1. v.tr., rendere duro, indurire | fig., rendere insensibile, indifferente: i cor che ndura e serra | Marte superbo e fero (Petrarca); rendere ostinato in un vizio, una colpa e sim. 2. v.intr. (essere) diventare duro … Dizionario italiano
endurer — [ ɑ̃dyre ] v. tr. <conjug. : 1> • XIe; lat. médiév. indurare, ext. de sens du lat. class. « (se) durcir » ♦ Supporter avec patience (ce qui est dur, pénible). ⇒ souffrir, subir. Endurer la faim, la soif, le froid. Endurer stoïquement qqch.… … Encyclopédie Universelle
milă — MÍLĂ1, mile, s.f. 1. Sentiment de înţelegere şi de compasiune faţă de suferinţa sau de nenorocirea cuiva; compătimire; îndurare; milostenie. ♢ loc. adj. şi adv. Fără (de) milă = crud, nemilos, neîndurător. ♢ loc. adv. De milă sau de mila cuiva =… … Dicționar Român
îndura — ÎNDURÁ, îndúr, vb. I. 1. tranz. A suporta cu răbdare un necaz, o durere, o boală etc.; a pătimi, a suferi. 2. refl. A se arăta milos, bun; a se îndupleca. ♦ A i fi milă cuiva de cineva. 3. refl. A consimţi, a l lăsa pe cineva inima să..., a se… … Dicționar Român
endurar — (Del lat. indurare.) ► verbo transitivo/ pronominal 1 Poner una cosa dura: ■ el cemento rápido se endura en poco tiempo. SINÓNIMO endurecer ANTÓNIMO reblandecer ► verbo transitivo 2 Soportar una persona una cosa: ■ no sé cómo puedes endurar su… … Enciclopedia Universal
indurer — [ ɛ̃dyre ] v. tr. <conjug. : 1> • 1837; a. fr. « endurer »; de induré ou du lat. indurare → endurer ♦ Méd. Durcir (un tissu organique). Inflammation qui indure un tissu. Pronom. Tumeur, furoncle qui s indure. P. p. adj. Chancre induré. ●… … Encyclopédie Universelle
mizericordie — MIZERICÓRDIE s.f. (livr.) Milă, îndurare, milostivire. – Din lat. misericordia. Trimis de LauraGellner, 02.06.2004. Sursa: DEX 98 MIZERICÓRDIE s. v. îndurare, milă, milo stivire. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime mizericórdie s. f … Dicționar Român
induration — [ ɛ̃dyrasjɔ̃ ] n. f. • v. 1370; « endurcissement du cœur » v. 1300; lat. ecclés. induratio ♦ Méd. Durcissement d un tissu (⇒ sclérose). ♢ Partie indurée. ⇒ callosité. Les cors sont des indurations. ● induration nom féminin (bas latin induratio,… … Encyclopédie Universelle
aman — AMÁN interj., subst. 1. interj. (înv.) Îndurare! iertare! 2. subst. (În expr.) A fi (sau a ajunge) la aman = a fi (sau a ajunge) la mare strâmtoare. A lăsa (pe cineva) la aman = a părăsi (pe cineva) când are nevoie de ajutor. – Din tc. aman.… … Dicționar Român
clemenţă — CLEMÉNŢĂ, clemenţe, s.f. (livr.) Indulgenţă, iertare, îndurare; bunătate (a unui superior faţă de inferiorii săi). – Din lat. clementia, fr. clémence. Trimis de ibogdank, 13.02.2004. Sursa: DEX 98 CLEMÉNŢĂ s. v. iertare, indulgenţă, îndu rare,… … Dicționar Român