Înainte

См. также в других словарях:

• înainte — ÎNAÍNTE adv. I. (Cu sens local) În faţă. ♦ În locul dintâi, în frunte. ♦ (Cu valoare de interjecţie) Îndemn de a înainta. II. (Cu sens temporal) 1. Mai devreme, mai întâi. ♢ expr. Mai înainte = a) mai demult; b) mai repede (decât altcineva sau… …   Dicționar Român

• dinainte — DINAÍNTE, adv. 1. În faţă, înainte. ♢ Pe dinainte = prin faţă. ♢ loc. adj. De dinainte = din faţă. ♢ expr. A (sau a l) lua (pe cineva) gura pe dinainte = a spune ceva ce nu a vrut să spună, a şi da fără voie gândurile pe faţă. A nu i trece cuiva… …   Dicționar Român

• aperitiv — APERITÍV, aperitive, s.n. 1. Gustare care se ia înainte de masă (pentru a stimula pofta de mâncare) 2. Băutură alcoolică consumată înainte de masă (pentru a stimula pofta de mâncare). – Din fr. apéritif, lat. aperitivus. Trimis de cata,… …   Dicționar Român

• prealabil — PREALÁBIL, Ă, prealabili, e, adj. Care trebuie făcut, pregătit, spus înainte de începerea unei acţiuni principale; care precedă, care este anterior; anticipat, preliminar. ♢ loc. adv. În prealabil = mai întâi, mai înainte de... [pr.: pre a ] –… …   Dicționar Român

• preceda — PRECEDÁ, precéd, vb. I. tranz. A exista, a se produce înainte de altceva în timp; a se afla, a se găsi înainte de altceva sau de altcineva în spaţiu, într o ierarhie etc. – Din fr. précéder, lat. praecedere. Trimis de oprocopiuc, 21.08.2008.… …   Dicționar Român

• prematur — PREMATÚR, Ă, prematuri, e, adj., s.m. 1. Care se întâmplă sau apare înainte de vreme ori prea devreme; pretimpuriu. 2. adj., s.m. (Copil) născut înainte de termen. [acc. şi: premátur] – Din lat. praematurus. Trimis de oprocopiuc, 09.04.2004.… …   Dicționar Român

• prânz — PRÂNZ, prânzuri, s.n. Masă principală care se ia la amiază; dejun; timpul când se ia această masă; (concr.) ceea ce se mănâncă la această masă, mâncare pregătită în acest scop. ♢ (pop.) Prânzul (cel) mic = prima masă pe care o iau ţăranii în… …   Dicționar Român

• scont — SCONT, sconturi, s.n. Operaţie prin care o bancă comercială cumpără o cambie de la beneficiarul ei înainte ca aceasta să ajungă la scadenţă. Trimis de MihaelaStan, 13.09.2007. Sursa: DLRC  SCONT, sconturi, s.n. 1. Operaţie de credit care constă… …   Dicționar Român

• sus — adv. 1. Într un loc mai ridicat sau mai înalt (decât altul); la înălţime; deasupra. ♢ loc. adj. De sus = a) care este aşezat în partea nordică sau în partea mai ridicată a unui teren; b) care vine sau porneşte de la un organ de conducere; c) care …   Dicționar Român

• timpuriu — TIMPURÍU, ÍE, timpurii, adj. 1. Care se întâmplă, apare sau se face înainte de data sau timpul obişnuit sau prevăzut. ♢ loc. adv. De timpuriu = înainte de data sau de timpul obişnuit sau prevăzut, din vreme; devreme. 2. (Despre varietăţi de… …   Dicționar Român

• vreme — VRÉME, vremuri, s.f. I. 1. Timp (I). 2. Durată limitată de două întâmplări, evenimete etc. sau măsurată în ore, zile etc.; interval, perioadă, răstimp. Am stat multă vreme în ploaie. ♢ loc. adv. Cu vremea = după un timp oarecare, cândva, odată şi …   Dicționar Român