(verifica)

  • 41accertamento — ac·cer·ta·mén·to s.m. 1. CO l accertare e il suo risultato, verifica, controllo: fare un accertamento su qcs., qcn., procedere all accertamento dei fatti, è stato trattenuto dalla polizia per accertamenti Sinonimi: appuramento, controllo,… …

    Dizionario italiano

  • 42sperimentazione — spe·ri·men·ta·zió·ne s.f. CO 1a. controllo dell efficienza, dell idoneità, della riuscita di qcs.: sperimentazione di nuovi apparecchi, sperimentazione di un farmaco, sperimentazione di un progetto, fase di sperimentazione Sinonimi: collaudo,… …

    Dizionario italiano

  • 43verificatore — ve·ri·fi·ca·tó·re agg., s.m. 1. agg., s.m. CO che, chi verifica 2. agg. TS tecn. che serve a effettuare verifiche: dispositivo verificatore 3a. s.m. TS industr. addetto alle operazioni di verifica e controllo dei prodotti lavorati, degli… …

    Dizionario italiano

  • 44autoverifica — autoverificá vb. (sil. a u ) → verifica Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Dicţionar ortografic  AUTOVERIFICÁ vb. I. refl. A şi verifica propria activitate. [cf. fr. autovérifier]. Trimis de LauraGellner, 11.11.2004. Sursa: DN  AUTOVERIFICÁ …

    Dicționar Român

  • 45calibru — CALÍBRU, calibre, s.n. 1. Diametrul interior al ţevii unei guri de foc. 2. Instrument de precizie cu care se verifică dimensiunile pieselor fabricate. 3. fig. Mărime, proporţie, calitate; fel, soi, specie. – Din fr. calibre. Trimis de valeriu, 04 …

    Dicționar Român

  • 46contrainterogatoriu — CONTRAINTEROGATÓRIU, contrainterogatorii, s.n. (jur.) Interogatoriu luat pentru a verifica un interogatoriu anterior. – Din fr. contre interrogatoire. Trimis de ionel bufu, 30.07.2004. Sursa: DEX 98  contrainterogatóriu s. n. → interogatoriu… …

    Dicționar Român

  • 47inerţial — INERŢIÁL, Ă, inerţiali, e, adj. (fiz.; despre un sistem de referinţă) În raport cu care se verifică principiul inerţiei (1). – Inerţie + suf. al. cf. germ. I n e r t i a l[bezugsystem]. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  inerţiál adj …

    Dicționar Român

  • 48inspecta — INSPECTÁ, inspectez, vb. I. tranz. A controla, a verifica activitatea unei persoane, a unei instituţii etc. pe baza unei însărcinări speciale; p. ext. a examina, a cerceta amănunţit şi cu atenţie ceva. – Din fr. inspecter, lat. inspectare. Trimis …

    Dicționar Român

  • 49probă — PRÓBĂ, probe, s.f. 1. Confirmare a unui adevăr, dovedire; dovadă, semn, mărturie în sprijinul cuiva sau a ceva. ♢ Probă cu martori = susţinere prin martori a unei afirmaţii în faţa instanţelor de judecată. ♢ loc. vb. A da probă (sau probe) de …

    Dicționar Român

  • 50revizui — REVIZUÍ, revizuiesc, vb. IV. tranz. A cerceta din nou cu scopul de a verifica exactitatea şi a corecta eventualele lipsuri; a revedea. – Revizie + suf. ui. cf. fr. r é v i s e r . Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  REVIZUÍ vb. v …

    Dicționar Român